Alegerile europarlamentare din 2019 vor avea loc în luna mai. Partidele au intrat deja în fierbere la nivel naţional şi pe plan european, dar în Argeş e linişte şi pace. Din două una: ori judeţul nostru nu va avea niciun candidat cu şanse reale, ori politicienilor argeşeni nu le pasă cine ne va reprezenta în forul care ia deciziile pentru UE.
Multe întrebări
Conform spuselor lui Marius Postelnicescu, prim-vicepreşedinte al PNL Argeş, filiala liberală din judeţul nostru va avea o singură propunere pe lista pentru europarlamentare: este vorba despre Sorina Marin, care lucrează în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Încă nu se ştie dacă Sorina Marin va fi pe lista cu candidaţi eligibili, pe lista lărgită sau pe cea de supleanţi. Totuşi, este singura candidatură certă a Argeşului în acest moment. La PSD, zarurile par să fie aruncate pentru Gabriela Zoană (a ajuns în PE după ce Viorica Dăncilă a devenit premier). Totuşi, sunt destui cei din PSD Argeş care ar dori să intre în cursa pentru un loc la Bruxelles, aşa că lupta se anunţă acerbă. Cert este că senatorul Şerban Valeca, preşedinte al PSD Argeş, ne-a declarat că „nu contează numele candidatului”. În ceea ce-l priveşte, nu doreşte să intre în cursă, mai ales că abia a fost numit vicepreşedinte al Senatului şi ar avea treabă în ţară. Cât despre celelalte partide din judeţ, doar ALDE, USR şi PMP ar mai putea conta, dar nu şi-au nominalizat încă vreun candidat. Pro România s-a înfiinţat recent, iar PURUSL-ul lui Dan Voiculescu va merge tot pe mâna Marianei Grapini care nu se ştie însă ce şanse ar mai putea avea.
Îngrijorări
Un sondaj realizat recent a reliefat care sunt cele mai mari îngrijorări ale cetăţenilor privind alegerile. Ele sunt legate de votul unor persoane care nu au acest drept, votul multiplu, constrângerea unor persoane pentru a vota într-un anume fel, manipularea alegerilor prin mijloace cibernetice, influenţarea votului prin implicarea unor grupări infracţionale, cumpărarea voturilor şi manipularea rezultatelor finale. De asemenea, faptul că datele cu caracter personal rămase online ar putea fi utilizate pentru a li se transmite anumite mesaje politice reprezintă o îngrijorare pentru 71% dintre respondenţi. Principalii factori care i-ar face pe români să participe la vot sunt: mai mulţi tineri şi femei printre candidaţi şi o mai bună informare privind UE şi impactul Uniunii asupra vieţilor lor.