„Patrimoniul se menține cu bani!”.
Județul nostru stă, metaforic spus, pe un munte de aur! Cum nu au alții! Peste o mie de monumente istorice pe teritoriul argeșean și muscelean! Tezaur neprețuit, mărturii ale trecutului și importanței acestor meleaguri în decursul istoriei. Nu degeaba, Nicolae Iorga formula, iscusit, sintagma „România de la Argeș”. Dar cum întreținem acest patrimoniu? Aceasta a fost tema incitantei emisiuni „Subiect de presă” realizată, vineri, în studioul „Antena 3” Pitești, de cei doi jurnaliști, Cristina Munteanu și Mihai Golescu. Invitat: Cristian Cocea, directorul executiv al Direcției pentru Cultură Argeș.
Statul nu mai e proprietar
Într-un clasament al județelor cu cel mai bogat patrimoniu, Argeșul ar fi pe loc fruntaș cu un număr impresionant de monumente. Ele sunt inevitabil supuse vicisitudinilor vremii. Intemperiile naturii, cutremurele fie ele și de mică intensitate, vibrațiile produse solului de mașinile de mare tonaj care trec prin apropiere, acolo unde e cazul, toate duc la degradarea, treptată, dar sigură a monumentelor. Fenomenul l-a sintetizat și directorul Cristian Cocea: „În mod firesc, o parte din patrimoniu se pierde, cauzele fiind multiple. Dar trebuie să vedem și ce pârghii legale avem pentru a-l salva!”. Exact asta este problema: în timp ce în alte țări monumentele sunt restaurate, conservate și puse în valoare, sporind turismul, contribuind la dezvoltarea economico-socială a zonei, la noi lucrurile stau cumva altfel. Sunt și cazuri fericite de imobile de patrimoniu salvate, dar și dintre cele care stau să se dărâme. De ce?
Răspunsul l-a formulat fostul jurnalist Cristian Cocea, tranșant, tăios: „Patrimoniul se menține cu bani! Nu mai există în grija statului nici 20% din patrimoniul românesc! Principalul proprietar al patrimoniului este Biserica Ortodoxă Română și persoanele particulare. Statul deține imobile de patrimoniu care sunt folosite pentru instituții cum ar fi liceele și spitalele, unele sunt monumente istorice în administrarea municipalităților. Trebuie bani mulți pentru a menține imobilele de patrimoniu. Iar particularii, în general, nu au bani suficienți pentru a-și întreține casele”.
Trei obiective îndeplinite
Cristian Cocea a pus degetul pe rană și a arătat care este diferența majoră dintre România și alte state, în privința patrimoniului: „În alte țări nu s-a restituit oamenilor chiar totul. Dacă era vorba despre o clădire foarte importantă, despre un palat, spre exemplu, nu deveneau persoanele private proprietari, ci statul le păstra, despăgubindu-i pe acei oameni. Tocmai pentru a-și proteja acele monumente”.
Cu toate acestea, statul român face eforturi pentru a salva și conserva diverese monumente sau ansambluri monumentale. Directorul a enumerat și trei obiective îndeplinite în județul nostru: „Vă aduc la cunoștință situația de anul acesta, în care se termină, se recepționează trei mari lucrări care au costat, împreună, aproximativ 15 milioane de euro: refacere, restaurare și punerea în valoare a ansamblurilor monumentale de la Aninoasa, Mănăstirea Negru-Vodă din Câmpulung și Mănăstirea Argeșului. Proiecte ample care s-au desfășurat pe perioada a patru-cinci ani. Acum putem să tragem linie și să spunem că le vedem realizate. Vor atrage turiști, turismul ecumenic fiind destul de dezvoltat în România. Nu există în țara noastră un alt județ cu proiecte de valoare aceasta, în 2022!”.
Se… micșorează Închisoarea Pitești?
În ultima perioadă au apărut vești îngrijorătoare despre… Închisoarea Pitești. Se vehiculează ideea că proprietarul ar dori să dărâme una dintre clădiri. Directorul Cristian Cocea a explicat: „Ansamblul penitenciarului din Pitești a fost realizat în perioada interbelică și cuprindea mai multe corpuri, două în față, iar un corp cu celule în spate. Din 2010, au fost clasate, la inițiativa unei fundații, corpul I și o jumătate din celălalt corp. Cel de-al treilea, clădirea celularului, nu fusese clasat. Toate sunt în proprietate privată! În primăvara anului trecut, proprietarul clădirii-celular a dorit să obțină un aviz pentru desființarea acestui imobil. A fost consultată comisia zonală a monumentelor istorice care a oprit toată procedura datorită valorii memorialistice a respectivei clădiri. Nu au avizat. Noi, Direcția de Cultură, am declanșat o procedură de clasare de urgență! Din momentul în care ai notificat proprietarul unei clădiri, el trebuie să știe că respectivul imobil a devenit deja monument istoric și că nu poate fi dărâmat! Dosarul este analizat de specialiștii Comisiei Naționale și sunt două variante: fie se obține clasarea în lista monumentelor istorice, prin ordin de ministru, cu protecția asigurată de lege, fie nu se încadrează în rândul monumentelor, însă vor fi aduse argumente. Dar până când aflăm verdictul, nu este niciun pericol de demolare a clădirii”.
Hățiș birocratic
„Un proprietar de monument istoric, prin câte furci caudine trebuie să treacă, pentru a-și pune casa în valoare?”, a întrebat directorul ziarului nostru, Mihai Golescu. Invitatul a explicat că totul depinde de ce anume dorește să facă acel om: „Spre exemplu, dacă vrea să își restaureze casa, are nevoie de un proiect al unui arhitect acreditat de Ministerul Culturii. Proiectul ajunge pe masa unor comisii formate din specialiști care, la rândul lor, pot cere lucruri în plus, precum un studiu istoric, consultarea arhivei etc. Sunt furci caudine ale profesiei pentru că statul român, ca orice stat, prin legi, încearcă să se asigure că, atât cât se poate, patrimoniul nu este distrus. Sigur că nu reușește în totalitate. Un om de bună credință trece prin aceste proceduri și obține avizele necesare care sunt gratuite”.
Cât putem muzeifica din patrimoniu?
În Pitești sunt multe case – monument, mai ales în zona Târgului din Vale, a străzilor Sf. Vineri sau Crinului. Au o arhitectură aparte, păstrând ceva din parfumul începutului de secol trecut. După cum a constatat șeful Direcției de Cultură, Primăria Pitești a făcut pași importanți în vederea salvării, restaurării și conservării unor clădiri: „Primăria se mișcă bine, în ultima vreme și investește în clădirile de patromoniu, cum ar fi fostul sediu al unui partid politic de pe B-dul Republicii și exemplele pot continua. Administrația locală are nevoie de spații. Spațiile pot fi valorificate divers. Pe mine nu mă deranjează că nu mai este o clădire casă de locuit. Poate să funcționeze și o instituție a statului acolo, poate să fie și o creșă sau o grădiniță. Nu trebuie muzeificată orice casă! Chiar este o preocupare aceasta: cât putem muzeifica din patrimoniu? Muzeul trebuie integrat în țesutul viu al societății. Iată, Grădinița „Primii pași”, care funcționează în casa dr. Florescu, tot pe B-dul Republicii! Acolo, primăria a investit pentru restaurare, apoi se execută lucrări la marile colegii, cum ar fi „I.C. Brătianu” etc. La o scară mai mică, se întâmplă ceva asemănător și la Curtea de Argeș. La Câmpulung se reabilitează clădirea primăriei. Administrațiile locale sunt tot mai implicate în problema patrimoniului”.
I.C. Brătianu, „călare” pe țăranii răsculați…
În spațiul public există, de câțiva ani, o temă reluată, uneori, și de candidații la primărie sau la Consiliul local: statuia lui I.C. Brătianu, din Parcul 1907 sau Grădina Publică, așa cum este vechea denumire a parcului! Pe vremea prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, a fost luată o decizie controversată, aceea de a muta statuia Țăranului Român, iar pe amplasamentul ei să fie adusă statuia lui I.C. Brătianu. Premierul liberal avea să asiste la dezvelirea monumentului. Bietul Țăran a ajuns în apropierea Spitalului Militar, într-un loc inadecvat. Directorul Cristian Cocea recunoaște că hotărârea administrației locale de la vremea aceea este discutabilă și, într-adevăr, nu își avea rostul mutarea statuii și înlocuirea ei cu o alta: „Soclul respectiv a fost al statuii Țăranului Român și cuprinde niște basoreliefuri valoroase. Era un monument important al orașului. Părerea mea este că trebuie ca statuia Țăranului să fie adusă acolo unde a fost. Nu neapărat pe același amplasament; nu văd de ce nu s-ar putea gândi altfel spațiul parcului, cu mai multe statui, Țăranul, I.C. Brătianu, poate și altele. Poate fi o temă pentru actualul primar”.
Sărăcia… inamicul principal
Fostul jurnalist Cristian Cocea și-a demonstrat capacitatea de a conduce Direcția pentru Cultură Argeș. Altfel nu ar fi rezistat în funcție, timp de 14 ani. Cu experiența dobândită, este acreditat să dea verdictul în privința patrimoniului din județul nostru. Și, cu sinceritate, a mărturisit: „Stăm bine în proporție de 85-90%. Să spunem lucrurilor pe nume; 10-15% din patrimoniul județului este în suferință! Nu vom lăsa lucrurile așa și, atât cât putem și cât ne permit pârghiile legale, facem. Problema este că proprietarii nu au bani, pentru a-și salva casele. Mai ales acum, în perioada acesta grea, din punct de vedere economic și social. În România s-a optat, după 1990, pentru <>. Dar a durat mult, erau procese care se întindeau pe 10-15 ani. Ele nu au adus nimic bun, au dăunat pentru că, între timp, oamenii au îmbătrânit și acum proprietarii nu fac față costurilor lucrărilor de restaurare și conservare ale imobilelor-monument”.
Așa se face că, plimbându-ne prin Pitești, vedem case vechi de peste o sută de ani, cu o arhitectură deosebită, care însă se dezintegrează bucată cu bucată. Cu alte cuvinte, sărăcia este inamicul principal al patrimoniului.
