# Extra: ce „vopseluri” de ouă folosea bunicuţa de la Bârla
În preajma sărbătorilor de Paşti, Lucica Banciu, bunicuţă împlinită cu nepoţele frumoase şi deştepte, ne explică această sintagmă.
„De Paşti, toţi oamenii se înnoiau, fiecare cum putea. Noi eram opt fraţi, ne urcam de la Bârla în <<rată>> şi veneam la Piteşti să cumpărăm haine frumoase! Cele mai frumoase! Dimineaţa, ne găteam şi veneam să ne împărtăşim la biserică. În Săptămâna Mare, ţineam post, făceam curăţenia de primăvară, iar joi începeam pregătirile pentru Paşte. Se vopseau ouăle, pe atunci nu avem fel şi fel de chimicale, ci foloseam zeama de la foile de ceapă roşie.
Băgam oul în ciorap, cu o frunzuliţă de pătrunjel (aşa ieşea oul <<pictat>> cu model) şi îl scufundam în cratiţa cu zeama respectivă.
Vineri, pregăteam sarmale, drob de miel şi pască, iar sâmbăta faceam salata de boeuf şi friptura pentru dimineaţa Paştelui. Sâmbătă seara mergeam să luăm Lumină, iar dimineaţa ne găteam cu toţii de la mic la mare să mergem să ne împărtăşim. Pentru noi, Paştele era sărbătoarea unde ne strângeam toţi membrii familiei, adunaţi din toate colţurile ţării.”
În zilele noastre, tinerii preferă să plece de acasă, la mare sau la munte, ori la diverse petreceri organizate în oraş.
P.S: De Crăciun, explicaţia e cât se poate de simplă: oamenii mâncau foarte multe preparate de porc şi erau sătui.
Gabriela BICESCU
