Primarii sunt supăraţi pe parlamentari
Ieri s-a desfăşurat, probabil, una dintre ultimele şedinţe ale Colegiului Prefectural care au loc într-o zi de joi, deoarece primarii au cerut ca acestea să fie vinerea, ca să poată participa şi parlamentarii. Atât de scumpi sunt la vedere deputaţii şi senatorii argeşeni şi atât de mult se „implică” în problemele comunităţilor, încât edilii au simţit nevoia să mute această zi, doar-doar i-or avea în mijlocul lor. Prin urmare, la următorul colegiu sunt invitaţi şi cei 13 deputaţi şi senatori de Argeş. Şi atât de mare este nemulţumirea primarilor faţă de aceştia, încât şeful Asociaţiei Comunelor Argeş, Ion Dumitru (edilul de Albota), a făcut un apel la calm şi… clemenţă.
„Le e teamă”
Primarul Ion Dumitru a spus că unora dintre parlamentari „le e teamă” să dea ochii cu primarii, ştiind că aceştia sunt nemulţumiţi. „De aceea fac un apel la dumneavoastră să nu îi transformăm în ţinte când vor veni printre noi. Să ne folosim de aceste prilejuri pentru a avea iniţiative comune. Nu pot ei, parlamentarii, să facă singuri ce am vrea noi. Nu ar fi normal să îi chemăm la colegiu şi să îi «tăvălim» de faţă cu presa!”, a spus Ion Dumitru. Teoretic, parlamentarii au activitate în comisii şi în plen la Bucureşti până joi, iar vinerea, sâmbăta şi duminica sunt dedicate „activităţii în teritoriu”. Primarul Ion Dumitru s-a arătat, pe de altă parte, nemulţumit de faptul că el şi colegii săi sunt „frecaţi” de oficiali din ministere care le cer să meargă „de 100 de ori la Bucureşti” pentru lămuriri cu privire la unele proiecte (prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală), dar apoi tot mai sunt aspecte de pus la punct. Argeşul a accesat bani pentru 151 de investiţii, iar termenul limită de depunere a documentaţiilor aferente este 30 octombrie. Primarii au cerut o amânare până la 30 noiembrie, dar centrul s-a opus pe motiv de… UE. Până ieri fuseseră trimise la Bucureşti documentaţiile pentru 107 proiecte, iar vicepreşedintele Ion Mînzînă le-a cerut primarilor să se mişte cât mai repede, pentru a nu se pierde banii (şi aşa mulţi sunt nemulţumiţi că nu au primit fonduri pe cât ar fi dorit, iar 15 edili nu au primit deloc!).
Lupii la Corbi
Sălbăticiunile, în special urşii, au dat „atacul” în mai multe localităţi, iar una dintre acestea este Corbi, condusă de Virgil Baciu. Nu doar urşii sunt problema. „Din 30 de atacuri soldate cu pagube, doar în jumătate din cazuri a fost vorba de urşi. În rest, au fost lupi. Şi aceştia sunt o problemă care trebuie rezolvată”. De asemenea, primarul din Corbi s-a arătat indignat fiindcă a primit un act adiţional de la un furnizor de energie electrică pentru creşterea preţului cu 25% în comună! „Apelez la dumneavoastră, primarii, să facem front comun şi să nu semnăm asemenea documente. Când am auzit de scumpire, am întrebat ce s-a întâmplat: s-au blocat cumva hidrocentralele, s-au oprit eolienele? Este strigător la cer!”, a spus Virgil Baciu. În acelaşi timp, primarul din Miceşti, Dumitru Voicu, a reuşit să obţină de la un furnizor un preţ la jumătate faţă de cât plătea înainte pentru curentul electric necesar iluminatului public.
Urgenţe…
Prefectul Emilian Dragnea le-a solicitat sprijin primarilor pentru întocmirea listelor de beneficiari ai alimentelor din fonduri europene pentru sezonul 2017-2018 care urmează să fie distribuite în Argeş. În 2016, în judeţ au fost peste 120.000 de persoane care au primit astfel de ajutoare. Până acum, doar un sfert dintre primării au transmis situaţiile respective. Pe de altă parte, prefectul a făcut publice câteva rapoarte de la ISU, Poliţie şi Jandarmerie, din care aflăm că în perioada 1-25 octombrie 2017 în judeţ au fost înregistrate: 1.287 de situaţii de urgenţă (51 pe zi); 901 infracţiuni, dintre care 119 cu loviri şi alte violenţe; 44 de acţiuni ale jandarmilor; nouă apeluri false la SMURD şi 19 la Poliţie; 10 accidente rutiere soldate cu un mort şi 10 răniţi grav; 44 de percheziţii domiciliare.
Au mai luat cuvântul şi alţi directori de instituţii deconcentrate, dar nu prea i-a ascultat nimeni, în condiţiile în care primarii fie vorbeau între ei, fie dădeau indicaţii prin telefon în primării cu privire la anumite activităţi care trebuiau întreprinse „acasă”.
