Parlamentul s-a reunit zilele trecute în ultima sesiune a legislaturii 2012-2016 cu o configuraţie politică diferită: traseiştii vor crea două noi grupuri, 84 de parlamentari şi-au încheiat deja mandatul, iar mai multe legi populiste aşteaptă să fie adoptate. Guvernul a stabilit şi data noilor alegeri: 11 decembrie.
Calcule, ambiţii
În 2012, votul uninominal a umflat peste măsură Parlamentul. Argeşul, de exemplu, a ajuns să aibă 17 aleşi. Între timp, trei şi-au încheiat socotelile cu această instituţie: Jenica Dumitru e acum primar la Ştefăneşti, iar deputatul Theodor Nicolescu şi senatorul Ionuţ Elie Zisu şi-au dat demisia din cauza unor probleme penale. Pe 11 decembrie se va reveni la votul pe liste, iar numărul parlamentarilor argeşeni va fi 13, cum era până în 2012: patru senatori şi nouă deputaţi. PSD Argeş vrea doi senatori şi şase deputaţi, ALDE vizează un senator şi doi deputaţi, PMP la fel, iar PNL vrea un senator şi trei deputaţi. Bătălia va fi acerbă.
Permutări
UNPR a dispărut ca partid politic şi, implicit, ca grup parlamentar din ambele camere după fuziunea prin absorbţie cu PMP-ul lui Traian Băsescu. Noua formaţiune îşi va crea propriul grup parlamentar la Camera Deputaţilor, miza fiind faptul că vor avea observatori în secţiile de votare la alegeri. Un alt partid care făcea „valuri” în 2012, PP-DD, a dispărut, fiind înghiţit de UNPR şi PMP. Un grup nou ar putea înfiinţa şi Partidul România Unită (PRU), formaţiune care în ultimele zile a înregimentat o serie de parlamentari, în special de la PSD, printre care Sebastian Ghiţă, Marius Manolache şi Cristian Rizea. Totodată, noua sesiune începe cu un Parlament mai suplu. Nu mai puţin de 84 de senatori şi deputaţi şi-au încheiat mandatul înainte de termen. 28 dintre demisionari au plecat după alegerile locale din 5 iunie, ei optând pentru funcţii de primar, consilier judeţean sau preşedinte de Consiliu Judeţean.
PSD a pierdut majoritatea
Odată cu dispariţia UNPR – aliat de nădejde al PSD cât timp Gabriel Oprea s-a aflat la conducerea formaţiunii – după migrarea mai multor parlamentari şi în urma demisiilor, social-democraţii lui Liviu Dragnea au pierdut majoritatea în forul legislativ. Pentru decizii importante, care necesită jumătate plus unul din voturile aleşilor, precum şi pentru a „trece” o eventuală moţiune de cenzură, Dragnea va trebui să caute aliaţi şi în altă parte decât la oamenii lui Tăriceanu şi Daniel Constantin (de la ALDE).
Proiecte populiste
În ceea ce priveşte partea legislativă, noua sesiune se anunţă aglomerată şi, totodată, cu multe proiecte sensibile sau populiste. De pildă, a generat multe dispute iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei prin redefinirea familiei (căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, în loc de căsătoria între soţi, aşa cum este acum). Având însă în vedere faliile din Parlament şi concentrarea pe campania electorală, sarcina revizuirii va fi lăsată viitoarei legislaturi. Însă în această sesiune senatorii şi deputaţii vor trebui să pună în acord cu legea fundamentală o serie de acte normative declarate neconstituţionale de CCR. Printre acestea se numără statutul aleşilor locali – eliminarea pensiilor speciale şi includerea prevederii că dacă un ales local este condamnat cu suspendare, el să-şi piardă în mod automat mandatul. De asemenea, parlamentarii trebuie să pună în acord cu Constituţia şi definiţia abuzului în serviciu. Judecătorii CCR au decis că sintagma „în mod defectuos” din articolul 297 din Codul penal este constituţională în măsura în care înseamnă „prin încălcarea legii”.
Un act normativ care a născut multe pasiuni, atât în Parlament, cât şi în societate, a fost cel prin care s-a interzis fumatul în toate spaţiile publice închise. Legea a intrat în vigoare pe 16 martie 2016, dar modificarea ei este pe cale să se producă înainte de venirea iernii. Proiectul repectiv a trecut deja de Senat şi prevede crearea de spaţii publice închise unde fumatul va fi permis, ”separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie”.
Pomeni
Ultimele, dar nu cele din urmă, sunt aşa-zisele pomeni electorale din prag de alegeri. O listă lungă cu legi prin care se acordă discreţionar măriri de salarii, pensii speciale şi sporuri suplimentare aşteaptă votul final. Senatorii vor începe sesiunea cu un vot privind introducerea pensiilor speciale pentru cadrele didactice. Astfel, profesorii cu o vechime de 30 de ani în învăţământ vor beneficia, la împlinirea vârstei legale de pensionare, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni. De asemenea, pensii speciale sunt prevăzute prin diverse alte iniţiative legislative pentru consilierii parlamentarilor, pentru personalul de pe ambulanţe sau pentru instructorii de pe elicoptere. O inţiativă a mai multor parlamentari PSD şi UNPR prevede acordarea anual, la cerere, a celei de-a 13-a pensii pentru persoanele cu un venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie şi care nu realizează alte venituri. Proiectul a fost respins de Senat şi va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ca for decizional. Alte iniţiative legislative au ca obiect tot pensiile: creşterea punctului de pensie la 45% din salariul mediu, scăderea vârstei de pensionare pentru unele categorii sau creşterea pensiilor pentru foştii membri cooperatori din agricultură. Un senator PSD propune ca persoanele cu funcţii bugetare în sănătate să primească pentru condiţii deosebit de periculoase un spor de 45-48% din salariul de bază, iar pentru asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar sporul să fie de 60-100% din salariul de bază.
Bugetari
De asemenea, persoanele cu funcţii bugetare în apărare, ordine publică şi siguranţă naţională beneficiază de prime calculate la soldă în funcţie de salariul de bază. Persoanele care au locuri de muncă sau operaţiuni deosebit de periculoase pot primi un spor de 37-50%, cele cu locuri de muncă în condiţi foarte periculoase – 16-30%, iar cele cu locuri de muncă în condiţii periculoase – până la 16%. Proiectul a fost adoptat de Senat şi se află la comisii la Cameră. Potrivit unui proiect de lege iniţiat de şase parlamentari PSD, personalul de specialitate din cadrul AEP are acelaşi statut ca personalul din aparatul Parlamentului, adică oamenii vor avea o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Soarta proiectului va fi tranşată de Camera Deputaţilor, după ce Senatul l-a respins.
Claudiu DIŢA
