Multă bucurie aduce în casele în care intră. Şi tot datorită lui, la praznicul Naşterii Domnului, mulţi sărmani vor avea ce pune pe masă pentru că el s-a ostenit şi prin eforturi supraomeneşti a făcut posibil miracolul revărsării de bunătăţi. Pe cât de implicat în viaţa socială a parohiei sale, pe atât de smerit: Octavian Duminică se face pe sine pildă pentru toţi ceilalţi slujitori ai sfintelor altare, fiind harnic şi darnic…
Minunile din micul lăcaş
Deşi păstor sufletesc al unei turme mici, preotul Octavian Duminică reuşeşte lucruri incredibile în micuţa lui parohie. Biserica în care slujeşte pare o „cabană” de lemn la marginea uneia dintre cele mai tranzitate artere de circulaţie din Piteşti, Calea Bascov. Graţie unor oameni inimoşi, lângă „bariera CNCD”, după cum este cunoscut locul, a fost ridicat, cu resurse modeste, un altar închinat Sfinţilor Nicolae şi Nectarie. La început, erau puţini cei care treceau pragul lăcaşului. Între timp însă, datorită frumuseţii slujbelor şi cântărilor, dar mai ales a binefacerilor pe care cei doi sfinţi ocrotitori le revarsă asupra închinătorilor, numărul credincioşilor a sporit. Programul liturgic extrem de variat, acatistele în cinstea celor doi sfinţi, Taina Sf. Maslu, sfinţirea Agheasmei sunt tot atâtea motive pentru care locuitorii cartierului Ceair îşi îndreaptă paşii spre acest loc binecuvântat de Dumnezeu. De unde la început se aduna o mână de oameni, pensionari din zonă, acum mulţi tineri participă la slujbe, fiecare în parte mărturisind felul miraculos în care Sfântul Nectarie Taumaturgul a intervenit în viaţa lor sau a celor apropiaţi care au primit tămăduirea trupească şi sufletească pe care au cerut-o de la el. Pare uimitor cum într-un lăcaş atât de mic se întâmplă minuni atât de mari. Dar în definitiv, Hristos nu S-a născut într-un palat, ci în iesle…
Mobilizare generală
Dreptcredincioşii care frecevetează bisericaafirmă cu tărie că parohul este cel care a reuşit să-i adune în jurul altarului şi tot el a fost cel care îi mobilizează cu o putere nevăzută, când îşi propune să se implice în viaţa socială. Sunt multe cazurile familiilor nevoiaşe ajutate de această parohie. Recent, comitetul parohial a decis să acţioneze din nou. Mâna dreaptă a parohului este un tânăr destoinic şi inimos, Ovidiu Bădescu, dedicat trup şi suflet bisericii în care aduce slavă lui Dumnezeu. Dacă demiurgul va rândui, va îmbrăca şi el veşmintele preoţeşti, dar până atunci slujeşte semenilor, implicându-se alături de preot în diverse cazuri sociale. Ei au citit articolul apărut în „Argeşul Ortodox”, în care prezentam situaţia dramatică a familiei Ştefănescu. Şapte suflete într-o cămăruţă insalubră din Ştefăneşti. La îndemnul părintelui Octavian Duminică, credincioşii au donat atât mici sume de bani, cât şi obiecte vestimentare şi alimente. Impresionant gestul unor bătrâni care au dat din puţinul lor un borcănaş de dulceaţă sau zacuscă.
Prima bursă
Cu maşina încărcată cu pachete, ieri, părintele Octavian şi „secundul” său, cântăreţul Ovidiu Bădescu, au ajuns în blocul 16 din Ştefăneşti. De nedescris bucuria celor cinci prunci ai greu încercatei familii. Haine, pături, alimente, fructe şi câte altele au umplut unica încăpere de care dispun aceşti sărmani. Micuţii s-au minunat văzând jucăriile la care doar visau. Cel mai mare dintre fraţi, Adel, elev în clasa a II-a, l-a impresionat pe părintele Octavian prin isteţimea lui. Preotul i-a înmânat mamei o sumă importantă de bani, ca o primă „bursă”, cu care să-i cumpere cele necesare la şcoală. După cum ne-a mărturisit părintele, obiectivul propus este sprijinul permanent al acestei familii pentru a preveni abandonul şcolar. „Ne vom interesa la şcoală de rezultatele băiatului, de prezenţa sa la ore şi îl vom ajuta cu tot ce ne stă în puteri…”, afirmă slujitorul altarului. Cu conştiinţa datoriei împlinite, preotul, binecuvântând familia Ştefănescu, a plecat, dar i-a rămas în minte imaginea mamei înlăcrimate care fără banii primiţi nu ar fi avut cum să mai cumpere lapte praf pentru bebeluş. Părintele Octavian şi cântăreţul Ovidiu Bădescu, laolaltă cu enoriaşii, au împlinit cuvântul lui Hristos care spune de peste veac: „Flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc…”
