Trăim vremuri greu de anticipat. Pandemia, dar nu numai, a făcut niște schimbări pe piață pe care nimeni nu le preconiza. Mai ales sectorul HoReCa este afectat, fără a fi însă singurul. Un an de inactivitate a făcut ca angajații să se reorienteze, astfel că, în prezent, sectorul duce mare lipsă de personal.
Cu sau fără legătură cu pandemia, și alte sectoare se află în aceeași situație. La mare căutare – dar în van, după cum spun angajatorii – sunt în această perioadă tractoriștii, dar și electricienii. Joburi sunt, dar nimeni nu aplică pentru ele.
La o simplă căutare pe JobRadar24 după sintagma locuri de muncă în Pitești, un oraș oarecare din țară, se poate observa că sunt căutați inclusiv bucătarii fără prea mare experiență, aflați în primii ani în câmpul muncii.
Se caută de asemeni ajutorii de bucătar, ospătarii, barmanii, pizzerii. De altfel, joburile în această industrie sunt cele mai numeroase.
Sunt căutați, e drept, nu la aceeași scară, contabili, arhitecți, analiști în resurse umane, șoferi, electricieni, mecanici auto, reprezentanți vânzări, curieri, lăcătuși mecanici, agenți de turism, casieri, ingineri, economiști, manichiuriste sau asistenți în farmacie.
Cât câștigă un ospătar
Dacă într-adevăr în sectorul HoReCa salariile nu sunt mari, pentru că nu e un secret că ”se trăiește din bacciș”, cu totul altfel stau lucrurile când vine vorba despre alte sectoare.
Dar să o luăm pe rând. Cum cafenelele și restaurantele și-au reluat activitatea, problema tuturor este legată de forța de muncă, de lipsa anagajaților, se plâng cei din domeniu. Și asta pentru că foarte mulți angajați au plecat să muncească în retail, în supermarketuri, în logistică, în curierat sau taximetrie.
Proprietarul a șase restaurante cu 42 de angajați spune că toate restaurantele din toată țara sunt bombardate de lipsa de personal. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. ”Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine”, a explicat pentru Aleph News Tudor Aposteanu.
În HoReCa salariul mediu net în aprilie a fost de 1.790 de lei, în creștere cu 33,6% față de aprilie 2020. Însă cei care lucrează în restaurante nu trăiesc din acest salariu, ci din bacșiș, care le dublează sau chiar triplează veniturile.
Electricienii, adevărate ”pietre prețioase”
La mare căutare sunt și electricienii în această perioadă. Proprietarul unei firme de instalaţii electrice din vestul ţării se plânge că nu găsește personal și spune că este dispus să îşi plătească oamenii între 3.500 şi 8.000 mii de lei, un salariu deloc de neglijat în România.
Omul de afaceri s-a arătat dispus să ia inclusiv necalificaţi şi să le asigure pregătirea.„Electricienii sunt de-a dreptul pietre preţioase. Dacă mâine îmi vin 20-30 de electricieni, cu siguranţă îi voi lua pe toţi.
Foarte mulţi nu doresc să se angajeze sau doresc să plece în străinătate, sau foarte mulţi merg în zona gri, unde veniturile sunt imediate”, a explicat el, pentru Pro TV, cum de s-a ajuns la această situație.
Nu e singurul patron care se confruntă cu această situație. În Ariceştii Rahtivani – Prahova, un investitor chinez a folosit nu mai puțin de 70 de milioane de euro pentru a dezvolta o fabrică de frigidere. Un milion de astfel de aparate ar urma să fie produse aici în fiecare an.
Numai că pentru a se ajunge la această reallitate e nevoie de angajați, inclusiv mulți electricieni. Pentru a funcționa optim, firma are nevoie de 800 de angajaţi. Iar candidații se lasă așteptați pentru moment.
Tractoriști cu salarii de IT-iști?
Poate cea mai neașteptată realitate de piața muncii de la noi este aceea enunțată de cei care au băgat bani în agricultură, dar nu au tractoriști să-și lucreze pământurile. „Au ajuns atât de scumpi tractoriştii buni, că nu ştiu, cred că în câţiva ani de zile ăştia vor ajunge la salarii de IT-iști”, a explicat un fermier pentru aceeași sursă.
Ce are tractoristul în comun cu cel cu diplomă în IT? Explică același fermier: ”Un tractorist trebuie să ştie să opereze un minim de operare pe un calculator obişnuit.
Tractoarele mele nu mai au cutie de viteză, au un touch screen, pe care îţi alegi viteza de înainte. Îţi trebuiesc cunoştinţe minimale şi abilităţi minime de a manevra un telefon foarte sofisticat”, explică el.
Cei cu studii superioare caută și joburi și nu găsesc
De cealaltă parte, însă, sunt oameni care caută activ un loc de muncă, dar nu au deloc noroc. În această situație sunt mai ales cei cu studii superioare. Multe firme s-au văzut nevoite să-și restrângă activitatea, așa că acum sunt precaute și n-au mai ieșit cu oferte pe piață.
Datele făcute publice de Institutul Național de Statistică arată că în primul trimestru din 2021 au fost disponibile cu 40% mai puține joburi decât în 2019, iar cea mai mare scădere a fost în domeniile în care se cer studii superioare.
Mai mult, dacă în 2019, peste 13% dintre locurile de muncă vacante erau pentru cei cu studii superioare, acum acestea nu depăşesc 8%.
Iată cum explică Liviu Deceanu, economist FSEGA UBB Cluj, ce a dus la acest efect: ”Această scădere a vizat mai ales posturile unde sunt căutaţi cei cu studii superioare. Acest lucru este explicabil, datorită faptului că în acel context, salariul era mai mare, deci firmele încearcă să facă economii, încearcă să plătească mai puţin, aşteptând revenirea”.
