…Acesta a fost tema dezbaterii din cadrul emisiunii „Subiect de presă” realizată la „Antena 3” Piteşti de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu. Invitatul, Dan Ionescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Argeş, a vorbit despre efectele economice ale crizei generate de pandemie.

Sectoare lovite dur

Turismul, transporturile, restaurantele sunt primele sectoare lovite dur de criză, iar unda de şoc se va resimţi abia peste două-trei luni, adică în vară, când numărul îmbolnăvirilor va fi mai scăzut după perioada de Paşti. Unele analize mai indică faptul că peste un milion de angajaţi din economia autohtonă riscă să intre în şomaj sau să fie indisponibilizaţi. Dan Ionescu a precizat: „Unii agenţi economici nu au închis porţile total, dar au recurs la restrângere de activitate. Cei mai mulţi, în domeniul HoReCa, un segment important al economiei judeţului. Cred că unii dintre ei vor cere suspendarea unor contracte de muncă, vor lua acel certificat de la Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş pentru stare de urgenţă, urmând să parcurgă acele etape privind suspendarea unor locuri de muncă”.

Recesiune

„Ne aştepăm chiar la recesiune economică, a continuat preşedintele executiv al AOA. Cei mai optimişti spun că va fi de minimum 1%, ceea nu-i chiar puţin, dar părerea mea este că va fi mai mare. Preşedintele Franţei, Emanuel Macron, spunea că suntem într-un război cu un adversar care nu iartă şi care nu se vede. La acest moment, cel mai important lucru este starea de urgenţă pentru sănătate. Criză economică va fi, apoi va stagna, iar după aceea o vom lua de la capăt cu motoarele turate poate chiar mai tare. Important este să ieşim sănătoşi, cu o forţă de muncă sănătoasă. Dar trebuie să ştim să ne protejăm, să ne implicăm cât mai puţin în activităţi ce ne-ar putea expune. A sta acasă nu înseamnă a sta degeaba; se poate lucra în aproape orice afacere. Chiar şi de pe telefon. În plus, putem citi cărţi, acorda atenţie familiei”.

Vulnerabilităţi

Potrivit invitatului, se vorbeşte despre două vulnerabilităţi cu privire la efectele economice. Una este capitalizarea insuficientă – se pare că până la 15% dintre firme sunt mici şi mijlocii, îndatorate la bănci. Ele au nevoie de sprijin de la creditori şi de la parteneri de afaceri. Un al doilea risc major ar fi dependenţa comercială între firme. Firmele româneşti au prins mai mult capital în ultimul timp. Cel puţin firmele mari din zona noastră sunt legate de Dacia, locomotiva sistemului economic din Argeş. Asta nu înseamnă că vor putea rezista foarte mult într-o situaţie de criză agresivă. Totuşi, angajatorii trebuie să se gândească în primul rând la sănătătea salariatului, pentru că este plus-valoarea pe care acesta o va da în viitor.

Plafonarea salariilor

O idee, mai spune Dan Ionescu, ar fi plafonarea salariilor în această perioadă. „Oare cât vor putea plăti firmele nemunca? Se pune problema ca statul să dea aceşti bani şi să susţină şomajul tehnic. Chiar dacă nu voi fi în asentimentul multor oameni de afaceri, banii pe care statul îi va da va trebui să-i dirijeze apoi către sănătate. Sistemul centralizat din urmă cu mai bine de 30 de ani avea şi ceva bun, în sensul coordonării unitare. Acum, mediul economic trebuie să găsească soluţii pentru a se implica direct, împreună cu autorităţile. Dacă nu vom găsi soluţii să fabricăm dispozitive medicale performante în România şi va trebui să le luăm din afară, va trece foarte mult timp”, spunea invitatul.

Locuri de muncă, în pericol

Gheorghe Badea, managerul Gruplui Industrial Componente Piteşti, vicepreşedinte al CCIA Argeş şi principal angajator în industria de componente auto şi turism din Argeş, a intervenit prin telefon: „Este ştiut că fără economie, fără activitate industrială, nicio societate nu poate supravieţui. Credeam că putem trece acest eveniment fără conflict. Din păcate, majoritatea intreprinderilor au început să închidă, şi mă refer în primul rând la Dacia şi Ford. Dacă au închis cele două uzine, vor închide toţi furnizorii de componente care înseamnă cel puţin 100.000 de salariaţi. Pe lângă furnizorii direcţi, subcontractanţii, intreprinderi mici şi mijlocii, vor fi la fel de afectaţi. Orice oprire înseamnă costuri şi, ca să produci din nou, costurile sunt cam aceleaşi cu asigurarea de materii prime, dar cele mai apăsătoare sunt salariile, forţa de muncă ce trebuie redistribuită. Este adevărat că în şomaj tehnic activitatea poate fi întreruptă o săptămână, maximum trei, perioadă în care aceste costuri pot fi suportate parţial de către agentul economic, dar şi de către stat. E corect că statul are resurse financiare limitate, dar companiile nu pot suporta singure toate costurile cu stagnarea. Cred că ar fi echitabil, viabil, ca o parte din salariul net de 75% să fie suportat de firmă, iar costurile aferente să fie preluate de stat”, a declarat dl. Badea.

Decalarea obligaţiilor fiscale

„O altă măsură pe care o poate adopta Guvernul, a continuat dânsul, ar fi amânarea, decalarea impozitelor şi taxelor cel puţin două-trei luni sau cât va dura această criză. La fel, rambursarea creditelor şi dobânzilor bancare să fie decalate. Altfel, firmele riscă falimentul. Să fim realişti, vor fi închideri de firme, falimente, iar măsurile trebuie să fie cât mai eficiente. Agenţii economici trebuie ajutaţi, pentru că ei ţin bugetul statului. Valoarea adusă în societate este creată în primul rând în industrie. În Argeş, peste 20.000 de oameni lucrează în domeniul automotive. Referitor la sprijinul autorităţilor locale, dacă nu se implică, vom avea de suferit toţi. Avem o splendoare de Transfăgărăşan, dar drumul se dărâmă, devine impracticabil. Nu este întreţinut la timp. Orice lucru făcut la timp costă de 10 ori mai puţin decât în cazul unei intervenţii tardive. Referitor la criză, dacă într-o lună nu vom relua activitatea industrială, va fi greu de repornit, ceea ce va avea efecte negative asupra întregii societăţi”.

Criza sanitară e prioritară

„Expertiza pe care o au agenţii economici argeşeni, a revenit în discuţie Dan Ionescu, îmi dă încredere că prin eforturi conjugate vom putea depăşi situaţia actuală. Dar, repet, criza sanitară este cea mai importantă. Dacă sistemul sanitar va fi depăşit, atunci lucrurile se vor complica”.
Întrebat dacă i se pare deplasat îndemnul ca, în situaţia actuală, să cumpărăm produse româneşti, Dan Ionescu a răspuns: „Dimpotrivă, ar fi foarte bine. Vă daţi seama că dacă s-ar închide culoarele de aprovizionare, ar urma o altă criză, cea alimentară. Guvernul ar trebui să intervină foarte puternic pentru a sprijini agricultura. O întrebare care mă frământă este de ce nu ar merge salariaţii în concedii cu plată? Fiecare angajator are datoria de a acorda un concediu de odihnă de peste 20 de zile. Ar fi prima măsură care nu ar însemna costuri pentru companii”.

Măsurile, comunicate corect

Un alt invitat al emisiunii, de asemenea, prin telefon a fost Valeriu Ştefan, vicepreşedinte al Asociaţiei Agenţiilor de Turism din România, turismul fiind primul sector lovit de criză. „În primul rând ar trebui să se comunice corect măsurile pe care Guvernul vrea să le ia în sprijinul acestui sector, turismul, care, alături de transporturi, este cel mai afectate domeniu. Nu putem încasa servicii prestate peste 7, 8, 9 luni. Este o incertitudine totală, fiindcă turismul este format dintr-un lanţ de servicii. În următoarele 14 sau chiar 30 de zile, unele destinaţii (turistice, n.r.) sunt sau vor fi închise. Îi îndemnăm pe clienţi la calm, fiindcă împreună vom găsi cele mai bune soluţii. În România sunt peste 2.000 de agenţii de turism licenţiate, cu vreo 16.000 salariaţi, iar în Argeş sunt peste 60-70 de asemenea unităţi”, afirma Valeriu Ştefan.

Preţuri crescute necontrolat

În opinia lui Dan Ionescu, rezolvarea situaţiei nu depinde numai de Guvern, ci de noi toţi. De la gripa spaniolă din 1919, când au murit 50 de milioane de oameni, omenirea nu a mai fost lovită de o criză de asemenea amploare. „Trebuie făcută o analiză foarte clară pentru a identifica soluţii prin care să vedem cum putem elimina pierderile. Referitor la turism, şansele în următoarele trei luni sunt zero, dacă nu nu cumva pe minus. Cei mai mulţi oameni de afaceri nu se mai gândesc la profit, excepţie făcând cei cu comportament speculativ şi asta se vede în explozia aproape necontrolată a preţurilor. Or, aici Guvernul trebuie să intervină cu toată fermitatea şi să dispună măsuri cât mai dure pentru eliminarea acestui fenomen. Crizele de acum 10-15 ani vizau consumul ce scădea brusc. Acum este vizată şi furnizarea de produse. În opinia mea, criza sanitară provocată de coronavirus este catalizatorul unei crize ce stătea în stare de letargie”, spunea dumnealui.

Consum agresiv

În opinia lui Dan Ionescu, o altă chestiune este că noi, românii, ne-am învăţat cu un consum foarte agresiv. Ar trebui să ne uităm la modelul chinez, care, se pare, va depăşi momentul şi este pe cale să repornească motoarele. Anul acesta, economia Chinei urma să fie prima din lume. „Mesajul meu este că ar trebui să ne învăţăm cu mai puţin, să fim solidari, să se asigure salarii existenţiale, nu uriaşe. Dacă se va urmări doar profitul, nu vom supravieţui”, afirma acesta.

Întrebat dacă momentul mai este cazul să apăsăm pe pedala producţiei de vehicule electrice, Ionescu a precizat că „am tras mai mult de la această planetă şi ar trebui să ne gândim mai mult la ea, să fim mai atenţi cu noi şi cu mediul. Mesajul meu este să fim solidari pentru a depăşi aceste momente extrem de dificile. Pentru decidenţi, deşi anterior am fost împotrivă, cred că acum aplicarea unui impozit diferenţiat ar putea fi o soluţie bună pentru o perioadă scurtă, fiindcă Guvernul trebuie să aibă încasări la bugetul de stat. La fel, ar trebui să lăsăm la o parte dezbaterile politice şi să ne strângem rândurile ca să mergem mai departe. Şi mai trebuie remarcat că în ultimul timp responsabilitatea socială a crescut în rândul societăţilor comerciale. Am convingerea că mulţi îşi vor adapta activitatea, şi mă refer la cea productivă, de a fabrica pe plan intern produse absolut necesare sectorului sanitar(măşti, halate, combinezoane de protecţie, substanţe dezinfectante, biocide, aparatură medicală pentru analize şi susţinerea funcţiilor vitale etc), fără a mai sta la mâna cuiva”, a încheiat Dan Ionescu.