Efectele devastatoare ale pandemiei se resimt pe diverse planuri, social, economic, politic, ca să nu-l mai amintim pe cel medical, unde atâtea vieţi au fost curmate într-un an. Ce aduce în plus răvăşirea planetei din cauza Covid-19? Nesiguranţă, anxietate, frică, groază, vulnerabilitate emoţională, şoc în faţa pierderii cuiva drag, răpus de perfidul virus ucigaş. O mare doză de… nebunie! Toate aceste aspecte au fost dezbătute vineri de către dr. Victoria Irimia, în cadrul emisiunii „Subiect de presă” de la „Antena 3” Piteşti, realizată de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu.
Cui ne adresăm?
Fără discuţie, în galeria numelor mari, ale personalităţilor argeşene, se află şi medicul psihiatru Victoria Irimia, doctor în ştiinţe medicale, membru al Asociaţiei Europene de Psihiatrie, care, pe lângă pregătirea profesională de excepţie, are şi o bogată experienţă deprinsă în mulţi ani de activitate. Distinsa doamnă, om simplu la prima vedere, are capacitatea de a pătrunde în abisurile psihicului uman. Iar cele descoperite acolo, în tenebrele minţii noastre, au făcut-o să înţeleagă complexitatea naturii umane, pe care noi, cei neavizaţi, nici nu o bănuim. În această calitate de specialist îndreptăţit să analizeze, dar şi să dea şi sfaturi competente, a fost invitată la aceasstă emisiune. Postura medicului a fost inedită. Obişnuită să întrebe pentru a sonda psihicul pacientului, de data aceasta, dr. Victoria Irimia a fost cea chestionată. Şi încă de la debutul emiusiunii, Mihai Golescu a provocat-o cu o întrebare: „Dacă am o problemă sufletească, apăsătoare, cui mă adresez mai întâi, specialistului în psihiatrie sau preotului?”
Surpriza i s-a citit invitatei pe chip. După câteva secunde, răspunsul a fost la fel de neaşteptat: „Atunci când simţim apăsarea unei probleme, să ne liniştim puţin, să ne retragem pentru a ne regăsi liniştea şi să spunem o rugăciune, să spunem „Tatăl nostru”. Dacă nici aşa nu observăm o îmbunătăţire a stării noastre, dacă nu ne repliem, atunci să mergem la psiholog. Prima dată, la psiholog, pentru că e specialist, ştie să identifice îndată problema. Mergem şi la preot, dar după aceea. Preotul, ca şi psihologul, e în subsidiar atunci când omul consideră că are o suferinţă şi nu reuşeşte singur să îşi gestioneze problema. Este liber să se adreseze cui doreşte, dar e de preferat medicului. Uneori, cei doi, psihologul şi medicul, fac o bună echipă”.
Ne-am îmbolnăvit de frică
Liniştea pe care omul o avea înaintea anului 2020 în sinea sa, în casa şi familia lui, în ţara lui, a fost grav tulburată. Nimic nu mai pare cum a fost. O existenţă bulversată, în care nu mai avem siguranţa zilei de mâine din niciun punct de vedere, nici medical, nici socio-economic. Oamenii au devenit temători, iar tendinţa este în creştere. Ne ferim de semenul nostru să nu ne transmită virusul, ne ferim de suprafeţe infectate, ne ferim de… propria umbră! „Ne-a îmbolnăvit pandemia de frică?”, a întrebat Cristina Munteanu. Bine documentată, invitata a adus în discuţie concluziile la care a ajuns Academia Română prin specialiştii săi, idei regăsite şi într-o carte editată în mai multe volume, „Pandemia Covid-19 în România – Aspecte patogenice, clinice şi farmacoterapeutice”, în care sunt analizate efectele pandemiei în România, mai ales în primele 100 de zile. În lucrarea amintită se subliniază faptul că ne confruntăm cu un adevărat flagel. Al fricii. Al anxietăţii, cu efecte dramatice asupra psihicului uman. Paradoxal, prin această analiză competentă, de înalt nivel ştiinţific, s-a constatat că există şi fenomenul negării pericolului pe care îl reprezintă Covid-19!
Femeia, principala victimă
Un sondaj realizat în 96 de ţări printre care şi România a scos la iveală câteva date statistice extrem de interesante: femeile sunt mult mai afectate psihic de pandemie decât bărbaţii. Persoanele cu studii superioare, de asemenea, sunt copleşite de anxietate comparativ cu cei care au mai puţini ani de şcoală. Care să fie explicaţia? În ce cheie trebuie privite aceste rezultate sociologice? Cristina Munteanu i-a cerut medicului să interpreteze aceste informaţii. „Femeia nu se gândeşte în primul rând la ea, ci la familia ei, la copii, la părinţii ei, la soţ. Şi atunci teama ei creşte. Logic că e mult mai mare. Femeia trăieşte teama pentru copilul ei; doar din această perspectivă gândiţi-vă câtă tensiune acumuleză, câtă frică. Pe de altă parte, cei cu studii superioare sunt mai bine informaţi. Sunt cei care îşi dau mai bine seama cu ce ne confruntăm, despre ce este vorba. Citesc mai mult, se documentează, îi ascultă pe oamenii de ştiinţă, nu sunt ingnoranţi”, a afirmat dr. V. Irimia, care a amintit că românii şi nu doar ei se îngrozeau când vedeau la televizor acei medici costumaţi precum cosmonauţii sau funestele izolete: „Gândiţi-vă câtă groază trebuie să fi fost în sufletul unui om luat cu izoleta şi înconjurat de acei medici echipaţi în felul acela! E ceva nefiresc! Celui care te tratează trebuie să îi vezi privirea, să îi vezi faţa… De aici, o mare doză de teamă, nesiguranţă, dereglare psihică, şoc chiar”.
Ignoranţa şi sfânta naivitate
Pasionată de drumeţii, iubitoare a naturii, adeptă a mişcării în aer liber, încrezătoare în dictonul străvechi conform căruia o minte sănătoasă poate funcţiona la parametri maximi într-un corp sănătos, dr. Victoria Irimia le recomandă şi pacienţilor să respire aer curat, să practice un sport dacă se poate, să elimine tendinţele sedentariste. Dar, în actualul context pandemic, îşi exprimă uimirea vorbind despre atitudinea românilor: „Am văzut la televizor ce este pe litoral. Să staţi voi ca sardelele, când Academia Română ne spune că avem de-a face cu un virus atât de perfid. Acest Delta, modificat, aşa cum apare acum şi cum va acţiona tot mai mult printre noi din toamnă, are nu neapărat o rată mai mare a mortalităţii, asta nu e foarte bine dovedit, că ar fi mai ucigător, dar cu siguranţă se răspândeşte mult mai repede decât Covid-19 pe care-l ştiam. Să ignori acest pericol, să laşi garda jos considerând că ţie nu ţi se poate întâmpla este de neconceput. Şi anul trecut am lăsat garda jos şi am văzut mai târziu rezultatele care, din nefericire, s-au soldat cu îmbolnăviri multiple, cu forme grave şi cu multe decese”.
Scoala online – un fals!
Nici elevii, indiferent de vârste, nu au fost scutiţi de efectele pandemiei. Pentru ei şi cadrele didactice, luate şi ele prin surprindere, a apărut un nou concept, „învăţământul online”, „şcoala de acasă”, din faţa computerului sau a tabletei. Din punct de vedere psihic, această schimbare bruscă aduce cu sine o serie de probleme şi pentru elevi, şi pentru profesori. Nervi, frustrare, neîmplinire.
„Respect capacitatea pe care o au cei care intră pe computer, care ştiu să se descurce în mediul online. Cinste lor! Dar niciodată şcoala online nu se va compara cu formatul clasic prin care am trecut noi, cei din studio şi telespectatorii care ne urmăresc acum. Şcoala online are ceva fals, nu se realizează decât un schimb de imagini şi de date, dar mai lipseşte ceva!” Realizatorii emisiunii au subscris ideii, iar Cristina Munteanu a afirmat: „Şcoala nu este un simplu transfer de informaţii, de cunoştionţe, e nevoie de relaţia directă, faţă în faţă, profesor-elev”.
Ce ne asteptă? Ce e mai rău!
Invitata a recurs la istoria recentă şi, bine informată, le-a amintit celor interesaţi că virusul care a zdruncinat omenirea nu a apărut recent. Ca atare, nici primele încercări pentru realizarea unui antidot nu sunt de ieri, de azi, aşa cum se crede eronat. Încă din 2002, în China se vorbea despre SARS-CoV, dar era prezent la animale. Zece ani mai târziu, asiaticii se confruntau cu o epidemie locală, care însă nu a depăşit graniţele Chinei. Totul a explodat când, în mod curios, virusul a trecut de la animal la om! Invitata a dorit să lămurească telespectatorii în privinţa „mitului” vaccinului realizat în grabă, în doar câteva luni de cercetare, când în mod normal are nevoie de mai mulţi ani pentru a-şi dovedi eficienţa. „Să nu fim atât de naivi să credem că vaccinul nu este bun fiindcă a fost făcut pe repede-înainte! Nu. Studiile au fost începute cu mulţi ani înainte, datele au fost adunate, de mai mult timp este analizat acest SARS-CoV care tot făcea probleme mari în China…” Mihai Golescu a dorit să ştie, concret, în viziunea medicului: „Ce ne aşteaptă? Ce e mai rău?” Specialistul avea să confirme într-un fel temerea jurnalistului: „Virusul Delta este mai virulent. Mult mai perfid. Trebuie să fim cu toţii conştienţi de pericolul ce ne pândeşte la tot pasul, în locul în care ne aşteptăm mai puţin. Virusul de tip nou, Delta, are o rată de răspândire cu mult mai mare decât părintele său, Covid-19, cu care deja suntem familiarizaţi”. Medicul îşi păstrează doza de optimism şi crede că dincolo de toate sumbrele previziuni, dacă oamenii vor înţelege că numai făcând front comun împotriva unui duşman al tuturor vom reuşi să ne ducem aşa cum dorim viaţa mai departe, realitatea nu va fi îmbrăcată în culori atât de închise precum se estimează în acest moment.
Vaccinarea „obligatorie”
Societatea este scindată. Unii cred în puterea nimicitoare a virusului, alţii nu. Unii s-au vaccinat, celalţi mai stau pe gânduri sau refuză din principiu, invocând diverse pretexte, inclusiv de ordin religios. A lucra la mentalul unui individ este greu, cu atât mai mult la cel colectiv. Cu reputaţia pe care şi-a construit-o în mulţi ani de trudă, dr. Victoria Irimia este de părere că numai vaccinarea este calea prin care fiecare în parte şi toţi laolaltă vom trece cu bine prin această încercare de nivel planetar. Nu este adepta impunerii cu forţa a vaccinării. Crede mai degrabă în capacitatea specialiştilor de a explica beneficiile vaccinului. „Oamenii să se gândească la toate vaccinurile pe care le-am făcut încă de când eram mici. Împotriva atâtor boli. Aşa am supravieţuit, aşa am fost apăraţi să nu ne îmbolnăvim. De ce de data aceasta am refuza un vaccin dovedit eficient şi unica modalitate prin care ne putem apăra sănătatea şi viaţa, a noastră, a celor din jur, a comunităţii în care trăim?!” Totuşi, invitata emisiunii nu crede în eficienţa unei legi care să impună vaccinul. „În definitiv, nu pledăm pentru obligativitatea vaccinului, să precizăm lucrul acesta!”, a adăugat Cristina Munteanu. Subiectul este delicat şi fierbinte. Părerile – împărţite la nivelul societăţii. Se invocă drepturile omului. Totuşi, există şi obligaţia morală ca niciun individ să nu-l infecteze pe semenul său. Şi atunci care ar fi soluţia? Întrebarea pare suspendată în studioul „Antenei 3” Piteşti. Dr. V. Irimia trage aer în piept. Îşi priveşte amfitrionii în ochi. Direct. Precum răspunsul: „Nu te oblig să te vaccinezi, dar vii la serviciu şi intri în colectiv cu dovada că eşti sănătos. Testul PCR. Dar acesta expiră după 72 de ore. Şi îl refaci. Şi după 72 de ore iar îl mai faci. Şi mereu aşa, pe banii tăi! Să vedem dacă îţi convine! Nu este ideea mea. Dar mă uit şi eu ce se petrece, ce se face în Franţa, în Anglia, în Spania. Se încearcă soluţii de tot felul…”
Paradox psihanalitic
Dr. Victoria Irimia a răspuns cu competenţă la toate întrebările celor doi realizatori care au reuşit o emisiune de colecţie. Specialistul în psihiatrie a lăsat la o parte limbajul specific şi a vorbit simplu, pe înţelesul tuturor. Şi a recurs la o metaforă: „Sunt în pericol, dar nu mă apăr! E un mare paradox! Virusul acesta ne atacă, noi ce facem? Îl dezarmăm! Cum îl dezarmăm? Ne vaccinăm! Ca şi cum toţi locatarii unui bloc sunt atacaţi de un individ, iar ei se baricadează în locuinţe. Dar nu poţi sta aşa la nesfâţrşit. Vecinii fac toţi front comun şi îl anihilează pe atacator! Asta trebuie să facem şi noi toţi, pentru că avem acest virus perfid care ne-a dat viaţa peste cap. Depinde de noi, de fiecare în parte şi de toţi laolaltă”. Finalul emisiunii a fost într-o notă optimistă. În ciuda tuturor relelor ce se abat asupra lumii întregi, omul are capacitatea de a-şi păstra sănătatea mentală printr-un echilibru recăpătat cu ajutorul specialistului atunci când e cazul. Iar dr. Victoria Irimia a observat că, în ultima vreme, de când pandemia ne-a dat viaţa peste cap, numărul celor care se simt depresivi şi vin singuri la cabinetul medicului a crescut. Plastic spus, pandemia aduce nebunia, dar antidotul se află în fiecare, în noi, printr-o rugăciune, printr-o mărturisire la preot şi o consultaţie la medic…
