S-a întâmplat zilele acestea un eveniment de presă, poate nici mai interesant pentru opinia publică decât evenimentele obişnuite, nici mai important, dar cu un impact deosebit în lumea politică. Este vorba despre congresul PSD. Iar ceea ce-mi spune acest congres este, în primul rând, faptul că politicienii se îndepărtează pe zi ce trece de cei care îi reprezintă şi, în al doilea rând, te convingi cât de greu e să guvernezi ţara pe termen lung. Principala piedică a unei astfel de guvernări este orgoliul liderilor politici. Un orgoliu care ar trebui să se transforme în conştiinţă de sine, invidia în îndemn, iar furia în entuziasm. Dar cât de îndepărtate sunt toate acestea în PSD!
În această atmosferă s-a desfăşurat sâmbătă alegerea liderilor de la centru ai PSD. Iar rezultatele au fost pe măsura convingerilor. Or, izvoarele convingerilor oamenilor nu sunt deloc evidente. Nu le surprinzi pe feţele acestora. De fapt, este vorba de izvoare care îşi au punctele de plecare „în casa partidului nostru”, cum a declarat Olguţa Vasilescu. Însă atunci când arde o casă şi când proprietarul ei cere ajutor pompierilor, iar vecinii sar să stingă focul, se înfăţişează deodată un arhitect cu un plan mare şi documentat de casă şi zice: „Staţi! Această casă este o şandrama. Eu am un plan pentru o altă casă mult mai frumoasă şi care nu va arde niciodată!”. Lumea îl ascultă şi, încrezătoare la început, face ceea ce-i spune arhitectul providenţial. Însă, până la un punct, acest arhitect este mărinimos, deoarece respectă un principiu arhitectural, care spune că, atunci când pierzi ceva, trebuie să pui altceva în loc. Şi totuşi, dacă poţi să stingi focul, nu are rost să construieşti o altă casă, pentru că nevoile vor fi mai mari, la fel şi cheltuielile. E nevoie de mult capital, iar acesta lipseşte în cea mai mare parte. Dar ce face arhitectul nostru pentru a se ţine de promisiune? Construieşte o altă casă cu mai puţine încăperi şi mai taie şi din terasă şi acoperiş. Taie tot ce se poate tăia, pentru ca această casă să poată fi construită. Deci, nu după mult timp, avânturile de necuprins ale arhitectului s-au izbit de nepriceperea lui. Iată pentru ce a tăiat din planul casei, ba chiar şi din veniturile, oricum insuficiente, ale familiei rămase fără casă. Surpriza a apărut atunci când casa a fost terminată, deoarece în ea nu au mai putut intra „vechii proprietari”, ci nişte persoane agreate de arhitect, în special femei, de parcă această casă şi-a schimbat menirea… Casa părea construită la repezeală, improvizată, dar spoită somptuos pentru a camufla scândurile putrede şi lipsa de material corespunzător.
Morala este că povestea asta are valoare de simbol pentru PSD. Se înţelege că arhitectul este Liviu Dragnea, care a umplut partidul său de crize. A creat un program având la bază o utopie, în care am fost cuprinşi cu toţii; un univers sincretic de cuvinte repetate până la saturaţie, ritualuri ce ţin de psihologia maselor. În fiecare seară auzim la televizor despre programul PSD de creştere a pensiilor şi salariilor, de sisteme unitare de pensii şi salarii, despre grupe de muncă şi de taxe şi impozite.
Se tot vorbeşte de vreo doi ani, dar concret nu s-a realizat nimic. Drept care, utopia programului de guvernare PSD face din oameni nişte cumpărători neputincioşi şi lipsiţi de cele necesare vieţii lor, iar pe vânzător l-a determinat să-şi scumpească marfa. Alături de aceşti oameni, apar şi alţi ţapi ispăşitori, cum sunt pensionarii, cărora le-au scăzut pensiile prin inflaţie şi, drept consecinţă, a scăzut şi puterea lor de cumpărare. De peste un an se vorbeşte la televizor despre noua lege a pensiilor, dar se întreţine doar iluzia pensionarilor într-o viaţă mai bună şi în nici un caz realitatea ei. Până să crească pensiile, leul va fi cu totul altul, mic şi anemic.
Pe de altă parte, am auzit la televizor că liberalii cresc în sondaje. De ce oare? Au făcut ceva deosebit pentru ţară din 2016 încoace? Cu ce mă convinge pe mine Ludovic Orban că este mai bun ca Liviu Dragnea? Totul pare de o fatalitate cruntă. Şi casa liberalilor pare că e cuprinsă de inundaţii. Dar din ea ies nişte indivizi în maşinile lor 4×4, pe parbrizul cărora scrie „Senat” şi „Camera Deputaţilor”. Nimic mai mult! Iar liberalii nici măcar nu au arhitect, aşa cum o fi, bun, rău, dar măcar să fie.
18 Comentarii
dancila
of of of FSN=PNCD=PDL=PSD=ALDE= Curve . Niste hoti. Noi murim iei traiesc bine.
dancila
am uitat de PNL si un mare etc
ilinca
unde o fi domne Vlad Tepes si al meu Dracula.
Anonim
Domnule Savu, intre cele doua categorii, cred ca exista doua diferente : PSD – ul are arhitect, iar PNL-ul cunoaste valoarea produsului 4×4 de pe Jeep-anele mentionate. Deh! Fiecare are ceva ce nu are celalalt. Delia Dumitricā
Ana
Fiind arhitectul partidului sau, Dragnea are pretenția sa fie si arhitectul tarii.
Anonim
Si al casei sale de la Teleorman
Anonim
Corect, d-na Dumitrică, …tocmai „de aceea”…”TREBUIE să tăcem”.(!) (L. Wittgenstein-„TRATACTUS…”)
George
Ar trebui sa ne spuna si noua domnul senator Valeca reteta succesului
Gorgone
Valeca a iesti pe locul „ni”= doi, nr. folosit la karate-ashihara
Anonim
Dovedind empatie ,dar şi multă morală „politică „, cred că senatorul (nebăgând în seamă retorismul „întrebării”dvs., d-le George, v-ar răspunde „eufemistic”, dar nu prea „dus …la biserică”:…-„Să mori , tu” !?…
IONEL
Este de ajuns să ne uităm
cine conduce educația argeșeană
cine conduce Poliția argeșeană
cine conduce justiția argeșeană
cine conduce parchetele argeșene
cine conduce sănătatea argeșeană
etc.
și ne dăm seama că nu are cum să funcționeze ceva (în sensul ăl bun) în județul ăsta, atâta timp cât suntel conduși de toți incompetenții, hoții și borfașii cei mai mari și cei mai tari din ARGEȘ.
IONEL
suntem
Anonim
Hoți, hoți dar sunt și mulți.
Noi, ăștia care am mai rămas în țară muncim de ne rupem și tot nu facem față la furatul lor.
Petre
Poliția – pensii speciale.
Magistrații (Judecători și procurori) pensii speciale.
Parlamentarii pensii speciale.
Angajații de la Parlament în frunte cu femeile de servici pensii speciale.
Acum se votează ca Primarii să primească pensii speciale.
La coadă la pensii speciale, în prima linie la acest moment se află directorii de instituții ale Statului (directori de școli, inspectori generali și negenerali, etc.)
Pensii speciale și ce pensii…
Trebuie precizat în anul 2018, trebuiesc plătiți 10 miliarde EURO numai contravaloarea dobânzii la împrumuturile realizate de clasa politică pentru traiul lor bun.
În ziua de azi nu mai este necesar să faci cine știe ce cercetări să aflii care sunt escrocii și borfașii României, îți dai seama după calitatea și cantitatea pensiei speciale.
Anonim
Munciți, munciți și nu mai gândiți!
De furat ne ocupăm noi, voi trebuie doar să munciți.
Anonim
Nu, furați voi mai puțin, sa furam noi mai mult. In tara asta toată lumea fura
Anonim
Ai să fim serioși. Nu toată lumea fură, ci toți politicienii și șefii de instituții fură (că altfel nu erau menținuți în funcții de sistem).
Pe de altă parte dacă tot omul ar fura, atunci nimeni nu ar mai muncii și în concluzie nemaiexistând rezultatul muncii nu mai există „obiectul muncii” hoțiilor.
marin
Foarte subtilă morala poveștii! O casă presupune foarte multă trudă, renunțare la mici până la mari bucurii; uneori se întâmplă ca socoteala de la târg să nu se potrivescă cu cea de acasă. Interesantă ..radiografie”. Eu cred, că atunci când mamele sunt implicate în politică le rămâne prea puțin timp pentru educarea copiilor. Ori, o casă unde copiii au pierdut din valorile sădite de mamă (credință, bunătate, blândețe, iertare, răbdare, onestitate, cumpătare, respect, muncă…) e o casă care are temelia așezată pe nisip.