De câţiva ani sunt prezent, cu o frecvenţă destul de bună, la multe activităţi organizate de Centrul Cultural Piteşti. Am asistat la lansări de carte, la lecturi publice, la întâlniri cu prestigioase personalităţi de anvergură naţională, la expoziţii de artă plastică. Inclusiv la cenaclurile literar-muzicale care numai aici pot fi văzute. Şi la câte altele, pe care nu le mai enumăr. Fiecăreia fiindu-i alocată o oră. Dar oră cu adevărat magică. De fiecare dată, „se joacă cu sala plină”. Iar dacă cineva pierde vreo manifestare, o va găsi pe YouTube! Nicio altă instituţie culturală din perimetrul piteştean nu se poate lăuda cu un asemenea program bogat şi diversificat. Spre edificare, comparaţi agenda prestigiosului for cultural, afişată pe site-ul acestuia, cu cele ale altora. Îmi veţi da dreptate.
Şi mai face ceva ce nu se vede, dar care-i conferă singularitate. Promovează, încurajează şi sprijină creatori de literatură şi artă aflaţi la început de drum. Indiferent de vârstă, fiindcă este ştiut că „talentul nu ţine cont de numărul anilor”. Depinde doar când se manifestă. Cei mai mulţi dintre aceştia se regăsesc în paginile unora dintre revistele care apar sub egida Centrului.
O astfel de oră magică s-a desfăşurat spre sfârşitul săptămânii trecute, când am fost de faţă la conferinţa ţinută de cunoscuta poetă şi traducătoare din limba turcă Niculina Oprea. Oratoare desăvârşită, cunoscătoare în cele mai mici detalii a literaturii turce, distinsa doamnă ne-a fascinat cu vorbele sale încât nici nu am simţit când a trecut timpul. Nu intru în amănunte, dar printre multele auzite am fost frapat de o cifră, cea a numărului de scriitori turci cuprinşi în organizaţia lor profesională. Procentual, raportată la numărul populaţiei, această cifră este de circa 10 ori mai mare decât cea din România! A celor aflaţi în evidentele USR şi LSR. Aşa încât mitul conform căruia „românul s-a născut poet” pare să se clatine serios la o asemenea comparaţie. Ca să nu mai vorbim de modalitatea mult mai simplă de accedere în organizaţie a scriitorilor turci sau de sprijinul pe care statul lor îl acordă culturii.
Rândurile de mai înainte au rolul de a evidenţia că în contextul în care la noi cultura este tot mai afectată de reduceri de fonduri, Centrul Cultural Piteşti, cu mijloacele pe care la are, face eforturi pentru a menţine standardul cu care ne-a obişnuit, oferindu-ne ore de încântare spirituală.
Nicolae COSMESCU
