Prima capitală a Ţării Româneşti, localitate „grea de istorie”, ca să îl parafrazăm pe genialul Petre Tuţea, Cetatea Basarabilor se poate spune că este îngemănarea armonioasă a vechiului şi a noului. Pe de o parte, conservarea monumentelor, cum ar fi gara, pe de alta, modernizarea firească în mersul societăţii. Iar importantul rol de coordonator îl are Constantin Panţurescu, alesul urbei. El a vorbit, vineri, cu sinceritate despre toate acestea în calitate de invitat al emisiunii „Subiect de presă” de la „Antena 3” Piteşti, realizată de Cristina Munteanu şi directorul cotidianului nostru, Mihai Golescu. 

Tradiţia, la casă nouă

A fost şi… un nou început: „Antena 3” are un alt sediu. „Iar în casă nouă, nu se vine cu mâna goală”, a spus jovial primul invitat al emisiunii realizate în noua configuraţie. Edilul le-a dăruit gazdelor un frumos ornament de iarnă care, de altfel, a şi fost aşezat pe masă, în faţa camerelor de luat vederi. Crenguţe de brad, globuleţe, lumânare parfumată – simbol al sărbătorilor de iarnă. Iar emisiunea a fost reuşită şi datorită „tolbei” pline de informaţii proaspete aduse de primar, interesante în special pentru cei care locuiesc în Oraşul regal.  

Vârsta matusalemică a conductelor

Constantin Panţurescu este unul dintre cei mai experimentaţi exponenţi ai administraţiei locale de la Curtea de Argeş. Îl recomandă mandatele de consilier local, în care şi-a creat şi notorietate, iar localnicii, învestindu-l cu încrederea lor, i-au oferit posibilitatea să îşi demonstreze abilităţile din postura de primar. Tocmai în lumina acestei experienţe pe târâm politic şi administrativ, Mihai Golescu l-a provocat cu o întrebare despre relaţia pe care o are cu deputatul Adrian Miuţescu. Invitatul, deşi stie că fostul lider liberal este legat afectiv de Cetatea Basarabilor, infirmă că ar avea vreo relaţie deosebită: „Îl respect ca om, dar nu pot spune că am fost prieteni, nu ne-am întâlnit de prea multe ori după Revoluţie; cred că de câteva ori, întâmplător, pe stradă”. Trecând uşor peste sfera politică, primarul a păşit pe tărâmul adimistrativ în care se simte în largul său şi a a ţinut să clarifice de ce o pare parte a Oraşului Regal are aspect de şantier: „Sunt trei coloane principale de apă în Curtea de Argeş: una are 90 de ani, alta- 80 de ani şi una e de 60 de ani. Ce facem noi acum este prima investiţie majoră în schimbarea reţelei. O reţea de utilităţi nouă, cu toate racordurile făcute, care se întinde pe 14 km, pavaj – 44.000 mp de granit, iluminat public şi pistă de biciclete. În privinţa pistei, deja au fost conturaţi 4 km şi sunt speranţe mari pentru ca ruta să fie mult mai lungă. În afara celor 4 km, vom fi legaţi la un proiect mult mai vast care se concretizează la Râmnicu Vâlcea. Dar nu îmi stă în obicei să promit decât atunci când ştiu sigur că pot şi realiza ceea ce spun”.  

Nu tăiem, ci plantăm!

Lucrările de reabilitare şi modernizare implică, nu doar la Curtea de Argeş, ci în oricare oraş, sacrificarea uneori a unei suprafeţe mai mari sau mai mici de spaţiu verde. Receptiv la reacţiile unor cetăţeni din urbea regală, care au reclamat tăierea unor copaci aflaţi acolo de-o viaţă, Mihai Golescu, legat sufleteşte de Cetatea Basarabilor, l-a întrebat pe invitat care este situaţia în această privinţă. Sunt persoane vârsnice îngrijorate că, în afara copacilor pe care i-au văzut răpuşi, vor mai fi şi alţii „victime” ale drujbelor. Mesajul unui cetăţean a fost de-a dreptul şocant: „Transmiteţi domnului primar că, dacă mai taie castanii, mă leg cu lanţuri de ei şi nu îi las!” Constantin Panţurescu s-a arătat mirat de zvonurile care circulă şi a demontat ideea „defrişărilor” din oraşul pe care-l păstoreşte: „Atunci când execuţi anumite lucrări, este normal să fie nevoie şi de mici schimbări de acest fel, să mai tai câte-un copac. Dar de la ceea ce se spune la realitate este distanţă mare. Noi nu tăiem, dimpotrivă, plantăm! Facem tot ce ne stă în putinţă să avem spaţii verzi, pentru sănătatea locuitorilor şi în conformitate cu normele Uniunii Europene. Persoana care a reclamat acest fapt să afle, dacă nu ştie, că au fost tăiaţi doar trei copaci sutuaţi aproape pe mijlocul unui trotuar; şi erau foarte bătrâni. Se poate verifica oricând că aşa stau lucrurile şi nu cum se spune”.

Deranj mare, dar cu folos

Cine nu a mai fost de mult timp în Curtea de Argeş şi merge astăzi va avea surpriza să vadă ceva neaşteptat: se lucrează intens pe axul central, iar impresia vizitatorului e că a aterizat în mijlocul unui imens şantier. Localnicii, deşi la început oarecum nemulţumiţi, s-au adaptat şi au înţeles că totul este spre folosul lor. Iar primarul, care a făcut apel la înţelegerea lor, a explicat şi în emisiune: „Nu poţi să schimbi magistrala de apă, să o dezvolţi, să o modernizezi, dacă nu sapi la cel puţin doi metri în pământ! Deranjul cel mare începe să se limiteze, bulevardul central al urbei va fi dat în folosinţă la primăvară; în aprilie sau în mai se încheie lucrările, atunci este termenul final. Cetăţenii vor vedea roadele eforturilor administraţiei locale şi a celor care au lucrat la aceste proiecte vaste…” Mulţi primari se plâng de faptul că, în ciuda unor iniţiative lăudabile, nu pot atrage fonduri europene din cauza lipsei persponalului pregătit, cu competenţă în domeniu. Curioasă, Cristina Munteanu a dorit să afle care este realitatea la primăria din Curtea de Argeş: „Aveţi oameni eficienţi pentru atragerea fondurilor, persoane pe care vă bazaţi în acest departament al instituţiei?” Primarul a zâmbit cu subînţeles şi a spus: „Echipa cu care am pornit la drum în privinţa proiectelor pentru atragerea de fonduri europene este foarte bună. Am trei persoane în primărie extrem de pregătite. Ce înseamnă munca lor, drumuri şi discuţii şi contacte… nu mai povestesc; astea sunt lucruri pe care cetăţenii nu le văd. Decât atunci când se concretizează, iar satisfacţia celor care pun umărul pentru ca totul să meargă aşa cum trebuie este mare”.

Nevoia de mai mult timp

O temă mult discutată: „Îi sunt îndeajuns unui primar patru ani pentru a-şi pune în aplicare viziunea, pentru a transforma localitatea în fruntea căruia a fost ales, fie că este vorba despre o comună, un oraş obişnuit sau un municipiu?” Subiectul apare în spaţiul dezbaterilor publice mai ales în timpul campaniilor electorale. În cazul Cetăţii Basarabilor, care cunoaşte mari transformări urbanistice, întrebarea este legitimă. Iar Cristina Munteanu a ţinut să afle punctul de vedere al invitatului: „Sunt câteva direcţii mari în care se dezvoltă oraşul dumneavoastră. Sunt suficienţi anii unui mandat?” Dl. Panţurescu a admis că depinde mult de ceea ce îşi propune fiecare ales să facă, dar şi de anumite circumstanţe: „Depinde mult ce moşteneşti. Nu e cazul să mă duc prea mult în urmă, dar vă pot spune că nu este suficient. Documentaţia, munca aceea care nu se vede, este una de Sisif; avem metri cubi de documente pentru atragerea fondurilor exterioare, extrabugetare. În primul mandat au fost şase-şapte proiecte mari pe care le-am realizat, dacă adaug şi aparatura adusă la spitalul municipal. Vă pot spune că în prezent 68% din totalul bugetului merge în investiţii pe infrastructură, modernizarea reţelei de apă, modernizarea spitalului, acestea fiind doar câteva dintre ele. Dar mulţi nu ştiu şi nu înţeleg munca extraordinară pentru documentaţie. Apoi vine execuţia. Ceea ce văd şi cetăţenii”.

Un spital nou?

În Piteşti, consilierii locali liberali militează pentru construirea din temelii a unui nou spital, municipal. Va fi o dezbatere publică şi rămâne de văzut dacă ideea va prinde viaţă. La rândul lor, social-democraţii nu se opun, dar trebuie discutate toate aspectele legate de teren, costuri, dotări etc. La Curtea de Argeş ar fi nevoie de o nouă unitate spitalicească? Primarul are o viziune de ansamblu şi se dovedeşte bun cunoscător al problemelor din domeniu: „Mediul, clima, stresul, mulţi factori influenţează în sens negativ, astfel că este tot mai mare numărul celor care ajung la spital. Şi va fi din ce în ce mai solicitat spitalul. Nu mă refer la cazurile legate de Covid. Nu e aşa de vechi spitalul nostru municipal şi am investit mult în el; vă invit să veniţi în vara, în toamna anului viitor să vedeţi ce am putut face acolo!” Dincolo de dotările unui spital, este extrem de importantă şi resursa umană. Din cauza lipsei unei locuinţe, medicii veneau şi plecau. Dar şi în această privinţă primarul Panţurescu a avut o idee care şi-a demonstrat eficienţa: construirea unui bloc cu 14 apartamente, în care s-au mutat exclusiv medicii veniţi să profeseze la Curtea de Argeş în ultimii trei ani! Primarul a făcut un calcul şi are cu ce se mândri: „În timpul mandatului meu de primar, am adus 20 de medici la Curtea de Argeş, buni specialişti care au şi rămas aici!” 

Ce a fost, ce va fi

Încheiem al doilea an pandemic. Perioadă grea din toate punctele de vedere – medical, social, economic – toate răsfrângându-se şi asupra administraţiei locale. Ce îşi doreşte primul gospodar din Curtea de Argeş de la anul care va veni? Constantin Panţurescu spune cu mâna pe inimă: „Din tot sufletul sper să se termine cu această nenerocire, cu pandemia. Ar fi cea mai mare bucurie a mea, să văd oamenii relaxaţi, zâmbind, mergând la promenadă prin Oraşul Regal. Cât priveşte oraşul, strict administrativ, îmi doresc să închidem şantierele pe care le-am deschis în 2021 şi eventual să deschidem altele, pentru concretizarea altor proiecte, dar cu un deranj limitat, mult mai mic pentru cetăţeni. Avem multe de realizat; transportul în comun va fi una dintre priorităţi printre alte planuri pe care la avem spre binele obştesc”.

Distribuie pe Facebook

Eduard Tomaziu

See Full Bio