Pun în antiteză cei doi termeni de mai sus în legătură cu unul dintre cele mai aşteptate evenimente de pe parcursul vieţii, pensionarea. Personal prefer expresia „intru la pensie” care dă o anumită doză de optimism, în defavoarea celei încetăţenite „ies la pensie” ce ascunde un oarecare pesimism asemenea unui tren tras în gară pe „linia moartă”.
Unii nu vor să audă de pensionare, şi sunt de admirat, alţii se întreabă în fiecare zi cât mai au până la pensie, fie din cauza oboselii, fie din motive de sănătate, şi trebuie înţeleşi.
Zilele trecute am cunoscut o persoană care mergea la Casa de Pensii Piteşti, venind de la 40 km, să afle cu exactitate luna şi ziua când trebuie să depună dosarul, deşi până atunci mai este ceva vreme, prin 2019. Apoi, îmi depăna plângerile colegilor aflaţi în pensie, despre faptul că nu li s-a luat în calcul sporul de muncă pe timpul nopţii, nu li s-au pus anii de grupă, că nu s-a calculat corect punctajul şi câte altele. Multe dintre acestea sunt reale socotind după numărul de cauze de la tribunale având ca speţă drepturile de pensie. De exemplu, la una dintre instanţele argeşene, în două zile, erau spre judecare 34 de dosare în legătură cu deciziile de pensionare.
Cu ani în urmă, de câte ori mergeam pe meleagurile natale şi pe uliţa copilăriei mă aborda un vecin pe aceeaşi temă, a datei când poate ieşi la pensie, chiar şi anticipat. A venit, după un timp, şi acea zi. De atunci mă întreba, săptămânal, dacă ştiu dacă se mai pune ceva la pensie. Bietul om, ca mulţi alţii, trecuse de la starea de optimism, că apucase pensia, la cea de pesimism, când a văzut cuantumul pensiei. Dar tot el, un tip şugubăţ, învârtindu-şi şapca de piele, se consola cu vorba „cât de mică ar fi, numai să mă ducă până la suta de ani”. Atunci l-am întrebat de sănătate şi mi-a răspuns:
– Să-mi treacă mie astea două boli (…) şi să vezi ce sănătos o să fiu după aceea!
Acesta da optimism! Ce se leagă, în realitate, de înţeleapta zicere: Nu este mai bună avuţie decât sănătatea trupului şi nu este mai mare bucurie decât bucuria inimii.
C. BUJDOIU