Până la 3.877 de sonde, dintr-un total de circa 7.500, vor fi închise de OMV Petrom în următorii patru ani, potrivit unui anunţ din SICAP de achiziţie a serviciilor asimilate.
Adică, una din două sonde pe care le operează austriecii vor fi abandonate, preţul pentru activităţile specifice fiind de 364 de milioane de lei (80 de milioane de euro).
Vor fi desfiinţate sonde din mai multe judeţe ale ţării, inclusiv din Argeş, după cum anunţă austriecii care vor recupera banii cheltuiţi pentru aceste proceduri chiar de la statul român, potrivit unei înţelegeri care vine încă de la privatizarea din 2004.
România s-a angajat, când a vândut pachetul majoritar de acţiuni al Petrom către OMV, să le plătească vreme de 30 de ani austriecilor cheltuieli cauzate de închiderea sondelor. Totodată, statul s-a angajat să despăgubească OMV în cazul unor pretenţii apărute până în 2019 în legătură cu poluarea cauzată de Petrom înainte de privatizare.
Un raport al OMV postat pe site-ul companiei la finele lui 2017 arată că, per total, cheltuielile cu închiderea sondelor se vor ridica la 1,62 miliarde euro. Din aceşti bani, 434 milioane euro ar urma să fie plătite de statul român. Închiderea sondelor se face concomitent în toată ţara, fiind împărţită în cinci loturi. Faptul că Petrom renunţă la jumătate din sondele sale poate fi pus pe seama optimizării financiare. Mare parte din acestea nu ar mai fi profitabile.
În schimb, rezultatele financiare ale Petrom sunt din cele mai bune. În 2018, profitul a fost de 900 milioane euro. La jumătatea acestui an, profitul este de 450 milioane euro. România importă cea mai mare parte a ţiţeiului, pentru că producţia internă este total insuficientă
