Întrebări fundamentele care-l preocupă dintotdeauna pe om – parcă, acum mai mult ca niciodată – și-au găsit răspuns vineri, în emisiunea „Subiect de presă” de la „Antena 3” Pitești. Cei doi realizatori, Cristina Munteanu și Mihai Golescu, directorul ziarului nostru, l-au avut ca invitat de excepție pe prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan. Neurologul a sintetizat câteva descoperiri pe care le-a făcut în decursul bogatei cariere profesionale.
Vor avea înțelepciune? Născut pe meleaguri argeșene, la Mârghia, Dumitru Constantin Dulcan a absolvit Liceul „N. Bălcescu” Pitești (actualul Colegiu „I.C. Brătianu”). A urmat Facultatea de Medicină. Specializat în neurologie și psihiatrie, cu studii în cultura europeană și asiatică, a ajuns doctor în științe. Și-a așezat rezultatele cercetărilor sale între coperțile mai multor cărți și susține conferințe, fiind ascultat cu foarte mare atenție, inclusiv de generația tânără, oamenii fiind dornici să afle răspunsuri pentru cunoașterea de sine. Savantul își expune, ori de câte ori are ocazia, teoria conform căreia „în acest colț de univers suntem expresia ultimă a evoluției”.
În timpul emisiunii „Unde ne duc roțile istoriei?” a tras și un semnal de alarmă în privința momentului de cotitură în care ne aflăm: „Noi evoluăm. Dar omul se consideră o ființă, anatomic vorbind, perfectă. Și atunci în ce direcție să mai evoluăm? Convingerea mea este că omul mai poate evolua dacă va depăși acest moment extrem de critic pe care îl traversăm acum: un război care se poate generaliza și poate duce la dispariția noastră totală ca specie! Sper ca acele capete luminate care conduc lumea – și de care depinde existența omenirii – să mai funcționeze încă. Dacă vor găsi înțelepciunea de a ne mai lăsa să trăim, atunci evoluția noastră va continua, dar într-un alt registru, în cel spiritual. Înseamnă că vom avea capacitatea de a prelucra mai multă informație din mediul exterior și asta va genera o evoluție în planuri sprirituale și științifice, care își va găsi exprimarea și în planurile sociale și economice”.
Legi de bază Dumitru Constantin Dulcan a vorbit despre legile fundamentale care stau la baza vieții noastre: „Legea gravitației. Așa cum e formulată de Newton, e valabilă universului nostru, dar nu la nivelul unei mase mult mai mari decât a Terrei! Noi vrem să mergem pe Marte, dar oare ce gravitație este acolo? Deci lucrurile sunt mai complicate decât par la prima vedere. Apoi, legea câmpului electro-magnetic. O mare victorie a omului! Pe baza acestui câmp electro-magnetic ne pot vedea și auzi telespectatorii aflați la distanță. Din infinitul acesta invizibil, omul a creat un aparat care aduce unda electro-magnetică non-gravitațională imperceptibilă și o transformă în imagine și în sunet! Păi, nu-i formidabil! În fine, legea forțelor slabe la nivelul nucleului atomic – pe această bază funcționează chimia. Iar legea forțelor tari, la nivelul nucleului atomic. Magnitudinea hiodrogenului este de 0,07 la nivelul nucleului atomic. Dacă era mai mică, de 0,05 sau de 0,06, hidrogenul nu ar fi fost. Dacă el nu era, nu exista apă. Fără apă nu era viață și nu existam nici noi! Acum 14,8 miliarde de ani, de când se presupune că a luat naștere Pământul și până în zilele noastre, această cifră a rămas constantă. Cine o fi ținut-o așa?”.
Omul de știință și-a continuat demonstrația: „Dacă această cifră nu era de 0,07, ci mai mare, atunci hidrogenul era un element greu. Și tot nu era apă, nu era viață, nu erau oamenii! În Franța a apărut o carte extraordinară, <>. Nu s-a tradus la noi pentru că există o rezistență în această privință… Acolo se arată clar că până și o zecimală este riguros exactă. Dacă nu era așa, Universul, Terra și viața nu existau!”.
Durerea omenirii „Ce se află în creier?”, a întrebat editorialistul Mihai Golescu, provocând invitatul la o descriere a celor trei componente: creier, conștiință și minte, pe care lumea le confundă. Într-un limbaj accesibil, profesorul Dulcan a explicat: „Mintea este rezultatul reacțiilor chimice și biochimice din creier. Creierul are un câmp bioelectric și îl înregistrăm cu dispozitivele medicale pentru a avea o imagine a ceea ce se întâmplă acolo. Conștiința este ceva de dincolo de noi. În momente de groază generală – cum a fost atacul turnurilor gemene din SUA – s-a înregistrat, pe 37 de computere dispuse în puncte diferite ale planetei, o curbă aproape verticală, ca expresie a câmpului geo-magnetic. Cum se explică? Era o durere generală cumplită a omenirii! Toate mințile au intrat în rezonanță și au format o conștiință globală. Groaza, frica, teroarea, deprimarea, răutatea modifică vizibil și negativ câmpul geo-magnetic! Și invers: meditația asupra binelui, generozitatea, bucuria modifică această curbă în sens opus”.
Ce se dorește? Profesorul Dulcan își pune problema care îi frământă pe mulți oameni interesați mai ales de viitor: ce se dorește la nivel european și mondial? Știința medicală nu și-a atins limitele. „Preocuparea medicinei este de a prelungi viața omului, a individului. Pe de o parte ne ocupăm de longevitate, iar pe de alta – vine unul cu pandemia și scurtează viața! Vine un altul cu războiul, cu bomba și ucide! Ce vrem, de fapt, noi, oamenii? Ori vrem să valorificăm știința în slujba omului și a sănătății lui, ori ne ocupăm de război și așa punem capăt poveștii! De luni de zile, nimeni nu mai discută altceva decât de război!”, a spus intrigat invitatul. Neurologul a demonstrat efectul nociv al „promovării” a războiului: „Cuvintele au semnificație. În mentalul colectiv același cuvânt repetat la nesfârșit duce până la preluarea lui de subconștient, iar subconștientul nu are discernământ. Și acceptăm ideea de război”.
Să învățăm din suferință La ce să ne așteptăm în viitor? Știința va ajunge la noi culmi, însă nu trebuie neglijată protecția mediului, spune prof. C-tin. Dulcan: „Să nu facem irespirabil aerul pe această planetă, pentru că mi se pare doar o iluzie faptul că vom locui în viitor pe alte planete. Condițiile sunt cu totul altele decât pe Terra. Vom crea habitate? Da. Dar când vom ieși din ele pe Marte, vom supraviețui? Ce aparat de pe acest pământ nu are și defecte, nu se sparge, nu-și pierde etanșeitatea?”. Dincolo de problema planetei, în aceste condiții, ce poate face omul de rând?
Invitatul i-a îndemnat pe telespectatori să gândească pozitiv: „Să privim altfel tot ce vine spre noi. Chiar și boala ne este dată pentru a învăța ceva din ea pentru că omul învață și din suferință, și din bucurie. Suferința te îndeamnă la întrebări și meditație. Ce am făcut, unde am greșit? Ce soluții să găsesc pentru a depăși această dificultate? Pe când bucuria o trăiești pur și simplu, nu te mai gândești la cei care suferă, având fiecare acel fals egoism: ne naștem singuri și murim singuri. Boala ni se dă pentru a învăța ceva din ea și să căutăm vindecarea.
Forța gândului La nivel macro, avem multe lucruri de făcut în medicină dar, a spus celebrul cercetător, mai întâi să depășim acest moment critic al războiului. Iar omul să își găsească sensul și împlinirea. Și, până la urmă, fericirea. „Omul trebuie să cultive numai valorile etice superioare. Cuvintele sunt câmpuri de forță care au o semnificație pozitivă sau negativă. În funcție de ce aude omul, i se activează o anumită zonă a creierului. Gândul este o energie care se propagă în spațiu. Când un om gândește bine și frumos emite în spațiu energia care întâlnește gândurile de pe aceeași lungime de undă. Se întoarce și se înmulțește, precum bobul de grâu pus în pământ care face să apară alte zeci de boabe. O îmbrățișare, un zâmbet, o vorbă frumoasă și un gând bun către aproapele nostru pot aduce o stare de bine general”, a concluzionat invitatul emisiunii.
