Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a stabilit că preşedinţii de Consilii Judeţene vor fi aleşi prin vot direct ajută direct numai cinci actuali preşedinţi de Consilii din sudul ţării, dacă ne raportăm la rezultatul alegerilor europarlamentare. Alţi lideri ai PSD, deşi înfrânţi în judeţe, au şanse să-şi păstreze funcţiile datorită unei combinaţii salvatoate: notorietate plus OUG.
Combinaţii în Argeş
Sigur, una este votul pentru europarlamentare, alta pentru locale, atunci când partidele se mobilizează de o manieră nemaiîntâlnită. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă pe 26 mai ar fi fost şi alegeri pentru şefia Consiliului Judeţean, dar organizate în condiţiile impuse acum două zile prin ordonanţă de urgenţă, adică alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene (CJ) prin vot direct într-un singur tur? Am scos numărul total de voturi obţinute de primele trei clasate la europarlamentare în fiecare judeţ în parte: PSD, PNL, Alianţa USR-PLUS – şi am simulat cu ele un rezultat virtual la alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene. Doar sudul rămâne roşu PSD, deşi ca urmare a alegerilor locale din 2016 deţine şefia a 31 de Consilii Judeţene, printre care şi Argeşul. În Argeş, PSD a câştigat alegerile şi, mergând pe firul logicii politice de până acum, Dan Manu – preşedintele actual al Consiliului Judeţean – nu ar trebui să aibă probleme la un vot direct dat de cetăţeni (mai ales că PSD Argeş are 74 de primari care se ştie că altfel se mobilizează la alegerile locale). Dacă însă s-ar face alegeri indirecte, adică preşedintele să fie ales prin votul consilierilor judeţeni, atunci PSD ar putea avea probleme dacă tendinţa de la alegerile din 26 mai s-ar menţine (PSD a obţinut 78.327 de voturi, PNL 61.536, iar USR 48.570). Cu o singură menţiune: USR nu a intrat în Consiliul Judeţean în 2016 şi încă nu are structuri locale bine definite. Până la alegerile locale din iunie 2020 mai este timp însă. Inclusiv pentru PSD care a promis că altfel se va mobiliza şi va schimba strategia de „atac”…
