Aici îşi are sediul Uniunea Artiştilor Plastici
Multe imobile vechi, majoritatea de patrimoniu, au fost retrocedate în Argeş după 1990. O parte a fost transformată în localuri, o alta a fost reabilitată de noii proprietari, dar încă sunt foarte multe clădiri de valoare în paragină. Un exemplu în acest sens în Piteşti este clădirea în care îşi are sediul Uniunea Artiştilor Plastici din România. Ei bine, pentru toate aceste imobile situaţia s-ar putea schimba, potrivit strategiei naţionale pentru locuinţe.
Strategie
Conform strategiei amintite care a fost lansată în dezbatere publică, Guvernul vrea să cumpere clădirile istorice neutilizate şi avariate de la proprietarii care nu le consolidează, urmând să le reabiliteze cu bani de la bugetul de stat. Propunerea vine la scurt timp după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat un decret de promulgare a unei legi care modifică şi completează celebra lege a faţadelor, aflată în vigoare din 2011, dar care până acum nu a produs efectele aşteptate. Potrivit noii legi a faţadelor, primăriile au obligaţia să întocmească liste cu proprietarii de clădiri ale căror faţade este necesar să fie reabilitate şi să îi notifice în vederea realizării lucrărilor necesare. Printre modificările aduse actului normativ se precizează că primăriile pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu este posibil acest lucru, primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, din care să-şi recupereze investiţia în maximum zece ani. În cazul proprietarilor cu venituri mai mici sau egale cu salariul minim net pe ţară, perioada în care se pot recupera banii se poate extinde peste zece ani.
Recuperare
Dacă imobilele reabilitate sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari. De asemenea, ele pot prelua parţial sau integral aceste cheltuieli dacă respectivele clădiri sunt în „zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial”. Persoanele ale căror imobile necesită renovare, dar nu sunt incluse în programele primăriilor, pot beneficia de credite bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobânda subvenţionată.
Vila Florica
Un pas înainte
Prin strategia naţională a locuirii, Guvernul îşi propune să ducă legea faţadelor la nivelul următor. În document se precizează faptul că, în cazul în care proprietarii nu îşi îmbunătăţesc imobilele, primăriile „trebuie să poată achiziţiona/dobândi aceste structuri pentru a le consolida/reabilita, cu finanţare de la bugetul local sau bugetul de stat, după caz”. În Piteşti, primăria nu şi-a exercitat până acum dreptul de preempţiune la cumpărare (întâietate) decât în cazul imobilului „Casa Coandă”, unde va funcţiona noua casă a căsătoriilor. În rest, toate celelalte imobile de patrimoniu au fost refuzate, pe motiv că s-ar investi prea mult cu reabilitarea lor şi nu sunt utile administraţiei locale. La fel, statul vrea să îşi exercite dreptul de preempţiune la cumpărarea clădirilor certificate ca monumente istorice, care sunt vacante şi neutilizate pe o perioadă extinsă şi care sunt avariate. Statul ar putea cumpăra aceste imobile prin Ministerul Culturii conform legii privind protejarea monumentelor istorice.
Semnal de alarmă
Statul are şi astăzi drept de preempţiune în cazul vânzării unor clădiri monumente istorice, însă Ministerul Culturii, care ar trebui să exercite acest drept, nu şi-a făcut simţită prezenţa. Un exemplu este Vila „Florica” din Ştefăneşti, pentru care Ministerul Culturii nu s-a implicat în procesul de achiziţionare. Pentru a face faţă investiţiei de cumpărare, Consiliul Judeţean va trebui să se descurce singur, printr-un credit. Suma solicitată de proprietari ar fi undeva la trei milioane euro.
Claudiu DIŢA
