Pălăria Reginei Maria
Muzeul Judeţean continuă seria de evenimente reunite sub genericul „Exponatul lunii”, dorind astfel să readucă în atenţia publicului o serie de bunuri culturale de patrimoniu de primă importanţă, prin valoare şi semnificaţie, păstrate în colecţiile sale.
În martie, „vedetă” este o pălărie de vânător de munte, pentru paradă, care i-a aparţinut Reginei Maria a României. Povestea exponatului, aflată de la specialiştii muzeului, o redăm în ceea ce urmează.
Povestea… regală
Printre numeroasele activităţi pe care Regina le-a desfăşurat în timpul Primului Război Mondial, un loc aparte îl ocupă cele legate de armată. Ideea înfiinţării Vânătorilor de Munte, armă vitală şi de elită în cadrul oştirii române, este legată de eşecul campaniei din toamna anului 1916. Marele Cartier General a decis, de urgenţă, crearea unor astfel de trupe, Şcoala Militară de Schiori din Bucureşti transformându-se în Corpul de Vânători de Munte.
Regina Maria a fost aleasă comandant onorific al Regimentului 4 Roşiori. Comandant onorific al corpului Vânătorilor de Munte a fost ales Principele Moştenitor Carol, iar comanda efectivă i-a fost încredinţată căpitanului Virgil Bădulescu. Până şi desemnarea Principelui Carol la conducerea acestei entităţi s-a datorat, în mare măsură, Reginei. Aceasta aflase că Marele Cartier General nu-i permitea să meargă pe front şi, drept urmare, a intervenit pe lângă Regele Ferdinand pe care, de altfel, l-a şi criticat aspru că se joacă cu viitorul fiului său, împiedicându-l să-şi dovedească energia şi să acumuleze experienţă în vederea succesiunii la tron. Mai mult, Regina i-a ordonat Principelui Moştenitor următoarele: „Trebuie să te duci mâine, dacă nu chiar azi! (…) du-te din trupă în trupă, de la un general la altul, indiferent de vreme sau drumuri sau greutăţi, împarte-ţi sentimentul că eşti pretutindeni, că niciun efort nu e mare, nici un sacrificiu prea greu”.
Regina Maria s-a deplasat în toate zonele în care Vânătorii de Munte îşi desfăşurau activitatea; a fost prezentă pe câmpul de luptă unde au avut loc bătăliile Bucureştilor, bătălia de la Oituz (26 iulie/8 august 1917), la Mărăşeşti, în tranşee, însă şi în spitale, acolo unde se aflau cei răniţi. Uneori, le-a pregătit câte o masă ofiţerilor din rândul Vânătorilor, pentru a le ridica moralul, deşi sărăcia era generală. Posibilitatea de aprovizionare era restrânsă, chiar şi pentru familia regală, pentru care fasolea era mâncarea de bază.
Miniexpoziţia cu pălăria Reginei Maria este deschisă de marţi până duminică, între orele 9-17.
Mirela NEAGOE
