Joi, 9 mai, în comuna Rociu, a avut loc Simpozionul Naţional „Satul românesc, trecut, prezent, viitor. 80 de ani de la cercetarea sociologică a plasei Dâmbovnic”, eveniment organizat de Asociaţia Română de Sociologie, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Ştiinţe Sociale şi Psihologie a Universităţii din Piteşti, Şcoala Doctorală de Ştiinţe Sociale şi Umaniste a Universităţii din Craiova, Centrul Regional de Excelenţă pentru Studii şi Cercetări şi Asociaţia „Sfinţii Spiridon şi Irina”, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local al comunei.
O replică interesantă
În deschiderea lucrărilor au luat cuvântul Aurel Bălăşoiu, primarul comunei Rociu, prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, membru al Academiei Române, şi conf. univ. dr. Cornel Constantinescu. În alocuţiuni ei au subliniat faptul că, în vara anului 1939, Şcoala Sociologică de la Bucureşti a întreprins o cercetare sociologică a plasei Dâmbovnic, sub coordonarea lui Mihai Pop şi Anton Golopenţia (printre cercetătorii de atunci, îi amintim pe Miron Constantinescu, Roman Moldovan, N. Economu, O. Barlea). Problemele sociale abordate atunci au fost reflectate în lucrarea „Dâmbovnicul – o plasă din sudul judeţului Argeş”. După 80 de ani, mai mulţi doctoranzi ai şcolii de profil de la Universitatea din Craiova, sub îndrumarea prof. univ. dr. Maria Constantinescu, au revenit pe urmele vechilor cercetători şi au dat o replică interesantă studiilor de odinioară.
Satul: oglinda românilor
La simpozion au participat prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, cercet. şt. I Sorin Cace, profesorii universitari doctori Elena Zamfir, Maria Constantinescu, Ilie Bădescu, Dan Banciu, Gheorghiţă Geană, Ioan Mărginean, Dumitru Otovescu, Constantin Schifirneţ, conf. univ. dr. Cornel Constantinescu, conf. univ. dr. Gheorghe Ungureanu, lect. univ. dr. Gheorghe Ene, cercet. şt. dr. Flavius Mihalache, cercet. şt. Radu Constantinescu.
Academicianul Ilie Bădescu a subliniat că satul românesc rămâne o comunitate destul de puternică, în ciuda dezechilibrelor şi a crizei prin care trece în acest ciclu istoric post modern. „Satul este în continuare una dintre încadrările vieţii colective ale unui popor şi 47% dintre români (în cazul României) sunt în continuare săteni, adică locuiesc în sate. Satul reprezintă oglinda de viaţă a românilor şi dacă vrem să identificăm tabloul de existenţă al românului, obligatoriu trebuie să avem privirea aţintă spre sat.”
În cadrul simpozionului s-a precizat că sociologii trebuie să facă trecerea de la o cercetare simplă, descriptivă, care se finalizează cu trecerea datelor şi rapoartelor în sertar, la o cercetare urmată de intervenţie, adică de acţiune socială, iar acest lucru nu se poate realiza în afara metodei inovate de Dimitrie Gusti, care se numeşte cunoaşterea enciclopedică a unui popor.
La finalul sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice a fost definitivată procedura de alegere din cadrul Asociaţiei Române de Sociologie (ARS), noul preşedinte ales fiind cercet. şt. I Sorin Cace. Acesta a afirmat că mulţi sociologi provin din mediul rural şi încearcă să se apropie cât mai mult de zona satului, dorind să se implice şi în proiecte mult mai concrete. „Eu am rămas impresionat de modul în care arată comuna dumneavoastră şi satele din comună, inclusiv infrastructura. Deci, sunt proiecte care se pot face atâta timp cât oamenii sunt dedicaţi interesului local şi atâta timp cât autoritatea locală împreună cu ceilalţi actori din comunitate vor să facă ceva, iar oamenii înţeleg şi se implică şi ei în aceste activităţi, chiar dacă de multe ori resursele locale nu sunt suficiente şi este nevoie şi de sprijin din afara comunităţii”, a spus noul preşedinte al ARS.
Semnal de alarmă
Prof. univ. dr. Dumitru Otovescu a afirmat că Şcoala Doctorală de Ştiinţe Sociale şi Umaniste a Universităţii din Craiova, pe care o conduce, s-a racordat la mişcarea sociologică naţională, iar ARS le conferă sociologilor o identitate profesională şi instituţională. El a mai spus că populaţia României a scăzut în 80% dintre localităţile rurale şi urbane, iar dacă se continuă acest trend, ţara noastră va ajunge la aproximativ 10 milioane de locuitori şi la dispariţia a sute de sate, cu consecinţe greu de prevăzut pe plan social, economic şi cultural. „Desigur, există şi alte ţări cu o populaţie mai mică sau egală cu cea prognozată în România, însă esenţial nu este numărul, ci cât de bine sunt organizate şi administrate resursele umane şi naturale, cât de mult se produce pe plan economic, pentru ca populaţia să aibă un nivel de trai ridicat. O atenţie specială trebuie acordată repopulării unor sate şi îmbunătăţirii vieţii în mediul rural, prin: acordarea de teren gratuit celor care vor să-şi construiască locuinţe; pietruirea şi asfaltarea drumurilor; construcţia reţelei de apă şi canalizare, dar şi de irigare a culturilor agricole; înfiinţarea de parcuri de utilaje agricole în fiecare comună, pe care să le folosească cetăţenii prin închiriere, aşa cum există în Israel; înfiinţarea de unităţi medicale cu servicii permanente în fiecare comună; înzestrarea localităţii cu specialişti în agricultură (ingineri agronomi) şi zootehnie (medic veterinar); înfiinţarea de unităţi bancare, care să faciliteze afacerile în mediul rural; construcţia de creşe, cămine şi spaţii şcolare moderne, pentru educaţia tinerilor, a unor centre de zi pentru persoanele vârstnice etc”, a mai afirmat prof. Otovescu.
Distincţii
În continuare, Asociaţia Română de Sociologie a decernat plachete de onoare prof. univ. dr. Ioan Mărginean, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani, primarilor din Rociu şi Oarja, Aurel Bălăşoiu şi, respectiv, Constantin Bâlea, pentru sprijinirea cercetării sociologice a satului argeşean, lui Dan Golopenţia, pentru valorificarea operei sociologice a tatălui său, sociologul Anton Golopenţia, lui Radu Constantinescu, pentru valorificarea operei tatălui său, sociologul Miron Constantinescu, şi Sandei Golopenţia, pentru activitatea de excepţie a editării operei tatălui său, Anton Golopenţia, iar prof. univ. dr. Dumitru Otovescu i-a fost decernată o diplomă de onoare pentru contribuţia adusă la cercetarea sociologică a satului românesc.
De asemenea, a fost acordat post mortem titlul de cetăţean de onoare al comunei Oarja sociologului Miron Constantinescu.
Tot joia trecută, la Rociu a fost marcată Ziua Independenţei şi Ziua Europei, precum şi Ziua Şcolii „Gheorghe Mocanu”, prilej cu care un grup de elevi ai şcolii şi Grupul vocal preoţesc Dâmbovnicul i-au încântat pe cei prezenţi.
Un Comentariu
Anonim
Şi în acest an (2019) sufletul acestei manifestări ştiințifice de prestigiu național, cu deja o trdiție care depăşeşte 3 decenii, a fost profesorul argeşean (sociolog de prestigiu național , născut în satul Mârghia, com. Lunca Corbului, în 1953) doctor în sociologie al Universității din Bucureşti, conf. univ. (azi pensionar) de la Universitatea din Piteşti, Cornel Constantinescu, pe care îl felicităm şi îi urăm implicare entuziastă şi în viitor, ca şi până acum, în activitatea ARS (Asociația Română de Sociologie) pe care a condus-o în calitate de Preşedinte executiv !
Felicitări şi pentru ceilalți: organizatori, participanți, gazde (de la Rociu) şi invitați de marcă din spațiul academic al sociologiei româneşti , ca şi celor premiați de ARS ! La mulți ani !