După 1990, mii de hectare de pădure au fost restituite foştilor deţinători sau urmaşi ai acestora. Efectele s-au văzut rapid: lipsite de pază sau păzite de ochii lumii, pădurile private au devenit ţinte ale „rechinilor”. Furturile de lemne şi defrişările cu acte în regulă au făcut ca multe zone din Argeş să arate… selenar. Ulterior, de vreo zece ani încoace, s-au înteţit fenomenele meteo extreme: furtuni violente, ruperi de nori care au dus la inundaţii etc. Ceea ce se întâmplă astăzi, cu inundaţii care afectează sate întregi, nu e întâmplător!
Din ciclul „ştiaţi că?”
Un specialist spune care este legătura dintre inundaţii şi copacii tăiaţi la mare depărtare de aşezările umane. „Reţeaua rădăcinilor unui singur molid de 80 de ani, puse cap la cap, poate însuma mii de metri, iar a unui fag de aceeaşi vârstă – şi mai mult. Prin aceasta se asigură stabilitatea mecanică a solului, iar după ce rădăcinile mor şi putrezesc se crează în sol zeci de mii de canale prin care circulă apa de infiltraţie. Astfel, pădurea poate fi considerată ca un sistem circulator al naturii, din ea şi prin ea trecând 70% din apele ţării noastre. Pădurea captează şi reţine apa. Pădurile sunt un imens rezervor natural de apă. Un metru pătrat de muşchi de pădure reţine 5 litri de apă. Pădurile au o capacitate de reţinere şi înmagazinare în sol a circa 10.000 mc (10 milioane litri) de apă/an/ha. Pentru a produce lemn, pădurile consumă din această apă 3.000 – 4.000 mc/an/ha. Restul de 6.000 – 7.000 mc se stochează în sol ca o rezervă care, prin stratul freatic, alimentează debitul izvoarelor, menţinând prin aceasta un regim echilibrat şi permanent al cursurilor de apă. Ea reglează debitul şi calitatea apei. Pădurea reduce inundaţiile şi distrugerile cauzate de furtuni. Pădurile împiedică scurgerea apelor pe versanţi şi reduc transportul de aluviuni. În zonele montane, pădurile au rol de protecţie împotriva catastrofelor naturale, cum ar fi avalanşe, stânci ce pot să cadă şi inundaţii. Pădurea absoarbe apa de ploaie şi de la zăpada topită, ajutând la reducerea inundaţiilor. Copacii reţin în coronamentul lor 30-50% din cantitatea de apă căzută în timpul ploilor normale”, ne-a declarat un inginer silvic argeşean.
Un Comentariu
Anonim
„Tăiem pădurile, avem INUNDAŢII” musai trebuie completată și cu consecința obținerii unor foloase necuvenite pentru conturi babane în buzunarele cui trebuie.
Ca exemplu concret, avem Rucărul.
Șmecherii din Rucăr proprietari de gatere, beneficiari ai tăierilor ilegale, conștienți de răul pe care l-au făcut naturii și de riscurile la care se supun acum, au început să- și facă vile și să domicilieze în alte localități.
Nimeni nu și-a pus întrebarea ce fac amărâții care nu- și permit să- și schimbe domiciliile?