Dintre cele cinci tabere şcolare, câte număra judeţul Argeş pe timpul lui Ceauşescu, în picioare au rămas doar cele de la Nucşoara şi Corbeni. De cele de la Valea Mare şi Păuleasca s-a ales praful. Retrocedată, tabăra de la Stoeneşti este un fel de struţo-cămilă, rămânând în conservare şi după ce a fost câştigată în instanţă de urmaşii moştenitorului. Cu excepţia acesteia, celelalte patru aşezăminte de odihnă pentru copii se află în ograda Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret.
Rămăşiţele trecutului
Ruinele de la Păuleasca şi Valea Mare atârnă precum… ghiulelele de picioarele administratorului. Cum la orizont nu se arată nicio perspectivă de reabilitare cu fonduri de la Ministerul Turismului şi Sportului, DJST Argeş caută să se descotorosească de rămăşiţele trecutului. Şi… onor intendentul a crezut că l-a prins pe Dumnezeu de picior atunci când instituţii sau organizaţii şi-au exprimat dorinţa de a le prelua. De exemplu, dacă s-ar fi dat curs solicitării Universităţii din Piteşti, tabăra de la Valea Mare s-ar fi reactivat şi ar fi putut ajunge un Centru de Excelenţă; şi Primăria Ştefăneşti intenţiona să ia în grijă conacul şi terenul aferent. Iar o fundaţie austriacă ar fi vrut să transforme tabăra de la Păuleasca într-un centru de reinserţie socială a romilor.
Vid de comunicare
Niciunul dintre proiecte nu a fost materializat. De-a lungul timpului, DJST Argeş a informat ministerul de resort cu privire la oportunităţi, dar n-a primit niciun răspuns oficial. Niciun diriguitor nu şi-a bătut capul să rezolve cumva problema din Argeş. De câte ori s-au schimbat guvernele, de atâtea ori s-au shimbat şi priorităţile, iar vârtejul lucrurilor începute şi neterminate a creat vidul de comunicare (şi) între cele două instituţii.
Taberele şcolare aflate în conservare se degradează în rimt accelerat (vezi conacul de la Valea Mare, care-i şi clădire de patrimoniu!). Chiar şi aşa, de pe „tuşă”, taberele de la Valea Mare şi Păuleasca, dar şi cea de la Stoeneşti „mulg” buzunarele DJST Argeş de sumele reprezentând lefurile celor trei paznici de noapte. Asta, în condiţiile în care banii primiţi de la minister abia dacă ajung pentru întreţinerea complexelor de relaş aflate în circuit (taberele de la Nucşoara şi Corbeni, respectiv Baza Turistică din Piteşti).
Un parlamentar cum altul nu-i
Tabăra de la Stoeneşti are o poveste aparte. Nepoţii ctitorului, un parlamentar din anii 1928-1931 (Dan Zaharia), au acţionat Ministerul Tineretului în instanţă şi au câştigat procesul. De la această victorie, urmaşilor moştenitorului le-a pierit interesul pentru tabără. Ei nu au căpătat nici până la ora actuală drept de folosinţă a complexului de vacanţă, fiindcă n-au plătit taxa de publicitate imobiliară.
Conacul a fost construit de Dan Zaharia, un fost parlamentar, care şi-a desfăşurat activitatea politică până în anii ’40. La instalarea regimului comunist, imobilul a fost preluat de către stat şi predat în administrarea Inspectoratului Şcolar Argeş şi, ulterior, Direcţiei Taberelor. În perioada comunistă au mai fost ridicate încă două clădiri: un corp destinat dormitoarelor şi o sală de mese, plus o cantină.
Cât a fost în Parlament, Dan Zaharia a făcut foarte multe lucruri pentru Stoeneşti; a construit sediul Primăriei, o baie comunală, o casă de naşteri şi o vilă de protocol, impunătoarea clădire a taberei de mai târziu. Tot lui i se datorează una dintre primele şosele asfaltate în Muscel: intrarea din Drumul Naţional 72A spre Dragoslavele, o porţiune de doi kilometri cu asfalt turnat înainte de anii ’40 de către o firmă italiană. Datorită parlamentarului, Stoeneştiul s-a ales şi cu borduri de mozaic.
Legat de Stoeneşti
Despre Dan Zaharia, câteva consemnări apar în monografia comunei Stoeneşti, despre care autorul, Viorel Petre Ghinete, scria: „Deşi era originar de la Turnu Severin, el s-a legat sufleteşte atât de mult de Stoeneşti, încât a devenit cel mai de seamă fiu al satului. În jurul anului 1910, era un tânăr ofiţer de marină, care s-a îndrăgostit de Maria, fiica lui Grigore Andreescu, prefectul judeţului Muscel, însă acesta nu i-a dat fata decât după ce tânărul a absolvit cursurile tehnico-inginereşti ale Academiei Navale din Brest (Franţa). După război, în 1919, este ridicat la gradul de comandor, mai târziu, primeşte gradul de amiral în rezervă. Din cauza unor neînţelegeri cu şefii săi, se retrage din marină şi vine la Câmpulung. Trecut în viaţa civilă, intră în diferite afaceri. De pildă, în 1923, se ocupă deja de construirea căii ferate forestiere pe Valea Bratiei, care ducea la fabrica de cherestea din Stâlpeni. A intrat în politică, devenind membru PNŢ, a fost corespondent al ziarului „Adevărul”. De Stoeneşti l-a legat, în primul rând, moşia primită ca zestre de soţia sa, circa 50 de hectare. Apoi, minunatele noastre plaiuri l-au îndemnat să-şi ridice casa chiar în centrul satului.”
Politicianul îşi doarme somnul de veci în comuna Boteni. Nepoţii care au revendicat şi au câştigat terenul şi clădirea taberei sunt din Câmpulung.
Muncitori cazaţi la Baza Turistică
Trei tabere şcolare argeşene care, înainte de revoluţie, atrăgeau mii de copii din toate colţurile ţării sunt de domeniul trecutului. Cruce s-a pus pe cele de la Stoeneşti, Valea Mare şi Păuleasca. În vacanţa de vară îşi deschid porţile pentru elevi doar taberele de la Nucşoara şi Corbeni (ambele aşezăminte au avize sanitare de funcţionare).
Din cauza faptului că are prea puţine camere cu două locuri, Baza Turistică (aflată tot în administrarea DJST Argeş) a pierdut startul Balcaniadei de atletism. Delegaţiile sportive din ţară şi străinătate care s-au aflat weekendul trecut la Piteşti au preferat să se instaleze în localuri care le oferă mai multă intimitate, eventual şi mai mult confort.
Actualmente, Baza Turistică din Piteşti este ocupată (în proporţie de 20%) de… muncitori care lucrează în construcţii; omului de pe şantier îi convine să plătească 17 lei/persoană – preţ valabil pentru camerele cu cinci paturi (tariful la cele cu două paturi este 35 lei/persoană). În lipsă de clienţi, riscul cu asemenea „turişti” care, de multe uneori, îşi lasă „autografe” pe pereţi este asumat de administrator.
În timpul anului şcolar, Baza Turistică îndeplineşte rolul de… after shool; la cantina de aici mănâncă de prânz elevii de la şcoala învecinată; un meniu cu două feluri, desert şi apă costă 9 lei. Chit că în primăvară, în urma unui control pe linie alimentară lăsat cu amenzi, au fost confiscate aproximativ 20 kg produse din carne care au fost incinerate pe cheltuiala DJST Argeş.
Dacă tot vorbim de siguranţă şi confort, de notat şi că, vara trecută, după verificarea condiţiilor igienico-sanitare din puţinele tabere argeşene rămase „pe val”, complexul de la Nucşoara şi-a închis o perioadă porţile, din cauza unor deficienţe (fose acoperite cu capace improvizate, fără nicio siguranţă, care puneau în pericol viaţa copiilor, mucegai în blocul alimentar, feţe de masă deteriorate, băi cu igrasie). Nereguli s-au găsit, în 2015, şi la Baza Turistică Piteşti (de la mucegai în băi şi lenjerii uzate, până la veselă ciobită şi vase de bucătărie parţial degradate). Să sperăm că administratorul nu repetă greşelile în sezonul de vacanţă abia deschis…
Mirela NEAGOE