Lumini și umbre în transportul intercomunitar. Călător cu… metropolitanul.

Aveau s-o vadă și pe-asta! Autobuze pe ulițele asfaltate din comuna lor, la poartă, aproape de propria gospodărie! Așteptarea de foarte mulți ani a locuitorilor comunelor limitrofe Piteștiului a luat sfârșit. Amar de vreme au făcut naveta, înghesuindu-se în maxi-taxi sau cu mașini de ocazie. Mulțumirea sătenilor este vădită. Am constatat-o în weekend, când am parcurs noile trasee înființate de „Publitrans 2000”.

O întrebare… un umăr…Ceea ce a promis administrația locală din Pitești, s-a întâmplat. Înființarea zonei metropolitane și prin serviciul de transport public, pentru că întregul fenomen este mult mai amplu, a constituit o prioritate pentru edili, încă de la instalarea lor în fotoliile călduțe de la Primăria Pitești. De motivații electorale nu pot fi suspectați, deoarece beneficiarii acestui nou tip de transport nu au drept de vot în Pitești. Rămâne ideea de bază, aceea că un municipiu, o zonă, o regiune tinde să se dezvolte din toate punctele de vedere, ca un proces firesc de evoluție a societății. Că a fost nevoie de mulți ani pentru a demara acest proiect de anvergură – e altă poveste, folclorul invocând interesele unora de a „ține în viață” firmele private de transport care au prosperat timp de 30 de ani. „Gata cu ei! S-a terminat cașcavalul!”, se aud comentând doi bărbați aflați în stația de autobuz de la Teatrul „Al. Davila”, sâmbătă, la prânz. După ținutele vestimentare și după plasele pe care le cară se vede că sunt veniți de la țară. Și tot acolo vor să ajungă. Au auzit și ei de noile autobuze care i-ar duce din buricul târgului, până-n bătătură. Dar nu știu de unde să urce. Întreabă la casa de bilete: „Cum ajungem la Bascov, la Schiau? De unde urcăm? Așteptăm aici?”. Funcționara îi privește mirată prin ochiul de geam. Nu știe ce să le spună. Se fâstâcește. Ridică din umeri. „De aici luați nr. 2 până la Bascov. Mai departe… nu știu… Cred că de acolo. Poate e stație… Ajungeți și mai întrebați în Bascov!”. Cei doi oameni sunt dezamăgiți. Entuziasmul le-a pierit repede. „Ete, frate, nu-i mare brânză nici cu metropolitanu’ ăsta!”.

Întâmplarea este reală și ea scoate în relief un lucru important: personalul „Publitrans” trebuie bine instruit pentru a da celor interesați toate informațiile necesare până vor reuși călătorii să învețe bine traseele, stațiile, orele de plecare și de sosire ale autobuzelor.

Orientare în spațiu Cine dorește să meargă în satele îndepărtate din Bascov cu autobuzele „Publitrans”, trebuie să ajungă în centrul localității, cu autobuzul nr. 2. Dar necunoscătorii vor avea parte de o altă surpriză neplăcută. În stația în care coboară, niciun indicator nu-i informează că se află pe cale cea bună, că locația face parte din traseul metropolitan. Întrebările adresate la magazinele din apropiere rămân fără răspunsuri. Gestul cu umerii se repetă. Cursurile de orientare turistică de la școală sunt de folos. Un ochi ager ar ținti plăcuța metalică atârnată pe un stâlp de lângă stație. Dar sus. Prea sus pentru înălțimea medie a unui om. Și literele mici, mult prea mici și înghesuite. Bătrânii n-au nicio șansă de a zări ceva. Orarul se respectă cu sfințenie și autobuzul nr. 11 vine la timp de la Autogara Nord. Pleacă din oră în oră, începând cu 6,23. Ultimul, la 23,23! Urcăm alături de câțiva pasageri care coboară repede, la a treia stație. Dacă drumul este liber, precum în weekend, la capătul liniei de la Ferma Schiau se ajunge în maximum zece minute. Drum drept, oprit la o alveolă amenajată de Primărie. Asfalt nou, aer modern, metropolitan! După perioada de așteptare, autobuzul pleacă la fix. Cu o precizie de ceas elvețian. Opririle sunt dese, stațiile apropiate. Impropriu spus „stații”. Doar tăblița cu orarul mașinilor în vârful unui stâlp metalic. Nicio bancă, niciun acoperiș.

O plimbare la Mall Locuitorii din Mărăcineni sunt privilegiați. Au visat demult la mijloace de transport care să-i ducă până în centrul Piteștiului și acum au ce și-au dorit. Ei nu trebuie să ajungă la marginea urbei. Autobuzele către comuna lor pleacă din Pitești, de pe B-dul Republicii, de lângă Teatrul „Al. Davila”, stație separată de cealaltă din apropiere. Micul panou cu orarul liniei 15 este la loc vizibil, accesibil. Mașinile pleacă la fix. Următorul – după 60 de minute. Ușor de reținut. În weekend urcă mulți tineri. E media de vârstă mai mică în Mărăcineni? Nicidecum. Altul este motivul. Cu 2,5 lei, prețul unei călătorii, oricine ajunge din centru până la Mall, autobuzul oprind prin apropiere. Un grup de fete zgomotoase coboară cu gândul la shoping. Autobuzul își continuă drumul: Gara Gropeni- Blocuri-Burtea Lotrași-Argeșelu-Uliteasca-Coanda. Și multe alte opriri, în total 13. Apoi retur. Specificăm că pe tot parcursul drumului există stații de autobuz. Frumoase, moderne, din metal proaspăt vopsit, cu bănci, acoperișuri și coșuri de gunoi. Mulți călători urcă în Mărăcineni din zona blocurilor pentru a ajunge în centrul Piteștiului, autobuzul mergând pe traseul Calea București-Centrul de Diagnostic-Colegiul „I.C. Brătianu”. Un traseu de doar câteva minute, în funcție de trafic.

Afișaj de… Ev Mediu Sătenii din Bradu au motive de bucurie. Adio așteptare îndelungă în maxi-taxi „până se umple”, claie peste grămadă, oameni și papornițe! De acum circulă și ei civilizat, la standarde moderne. Au la dispoziție autobuzul nr. 12 care pleacă din Pitești de pe Craiovei, din dreptul Comisariatului. Din oră în oră, la fix. Pentru a fi memorat ușor. Din fericire funcționara de la casa de bilete, amabilă, dă toate informațiile necesare și un zâmbet drept bonus. Dacă transportul este metropilitan, afișajul este de… Ev Mediu. Un orar minuscul a fost lipit între alte liste de informare, pe un geam. Greu de descifrat în mulțimea de date, nume, cifre. De ce oare nu au fost montate panouri mari, frumoase, amplasate la loc vizibil? S-a făcut economie la… tărâțe!? Călătorii sunt împărțiți. Unii știu deja când vine și când pleacă autobuzul, alții bâjbâie, întrebând în stânga și în dreapta. Esențial este să ajungă la destinație. Iar dintre traseele înființate de curând, cel până la Bradu este cel mai solicitat.

Când apare autobuzul, se umple îndată. Oameni de toate vârstele, mulți adolescenți cu plasele pline cu rechizite școlare. O femeie corpolentă și cu ten măsliniu cară doi saci plini. Târăște și câțiva puradei după ea. Obosită, ocupă două scaune și începe să-și numere… mărgelele. Odraslele înfometate mușcă din covrigi. Primăria s-a îngrijit pentru ca localnicii să aștepte autobuzul în condiții decente. Bănci, acoperișuri, coșuri de gunoi. Ți-e mai mare dragul să aștepți. Pe chipurile oamenilor se citește mulțumirea. Iar la capăt de linie, la „Barieră CFR”, câțiva câini tolăniți în colbul drumului dau târcoale autobuzului. E ceva nou și străin în peisaj. Un patruped face tumbe, atrage atenția pasagerilor care se amuză. Se bucură oamenii. Și animalele se bucură, parcă.

Pentru localnici, faptul că au transportul asigurat din oră în oră, în condiții moderne, cu doar 2,5 lei și nu cu 4 sau cu 5 lei, ca până acum, e un câștig, din toate punctele de vedere. Încărcați cu bagaje se rispesc la casele lor după ce se salută cordial. A mai trecut o zi din viața lor. Soarele își aruncă ultimele raze firave de soare peste zona metropolitană…

Distribuie pe Facebook

Eduard Tomaziu

See Full Bio