Vipera de Făgăraş apărută în zona Capra
Pe lângă distrugerile pe care mistreţii şi urşii ieşiţi din pădure în căutare de hrană le fac pe la stânele şi gospodăriile unor argeşeni, oamenii se confruntă cu încă o problemă la fel de serioasă şi periculoasă: prezenţa viperelor al căror număr a crescut alarmant în zona montană a judeţului.
Cazuri
În ediţia de luni a ziarului nostru relatam că un piteştean în vârstă de 29 de ani, aflat duminică în drumeţie pe munte, a fost muşcat de deget de o viperă pe care o prinsese şi s-a jucat cu ea. Tânărul a coborât singur la refugiul Salvamont de la Cota 2000, de unde a fost transportat la Spitalul Curtea de Argeş, iar de aici a fost trimis cu un elicopter la Bucureşti. Nu este primul incident de acest gen înregistrat în judeţ în ultimii doi ani. Astfel, în luna mai 2016, un turist în vârstă de 49 de ani, din Brăila, plecase de unul singur pe munte. Pe versantul sudic al Făgăraşului, deasupra barajului Vidraru, o viperă l-a muşcat de un deget, iar un colţ i-a rămas înfipt în unghie. Bărbatul a fotografiat şarpele care, din fericire, i-a injectat o doză mică de venin, apoi a cerut ajutor. În iulie 2016, un bărbat în vârstă de 40 de ani, din Rucăr, a fost transportat de urgenţă la un spital din capitală după ce a fost muşcat de o viperă. Iniţial, pacientul a ajuns în stare gravă la Spitalul Câmpulung şi le-a spus medicilor că, în timp ce muncea pe un teren agricol, a fost muşcat de şarpe.
Veninul i-a fost fatal
În octombrie 2016, avocatul Ion Vladimir Theodorescu, de 43 de ani, fiul academicianului Răzvan Theodorescu, a fost găsit fără viaţă în casa de vacanţă pe care familia o deţine la Corbeni. Potrivit concluziilor necropsiei, moartea bărbatului a fost violentă, cauzată de un şoc toxic provocat de muşcătura unui şarpe veninos. În seara sosirii la Corbeni, el şi-a sunat un prieten căruia i-a spus că nu se simte bine, că are frisoane, ameţeli, stări de vomă şi dureri musculare, dar că nu e răcit şi că înainte cu o zi ar fi fost muşcat de o viperă în timpul unei deplasări prin munţii Gorjului. Deşi sfătuit să se prezinte imediat la medic, avocatul nu şi-a ascultat prietenul şi asta l-a costat viaţa. Medicii ziceau că, dacă ar fi sunat la 112 şi i s-ar fi administrat ser antiviperin, cu siguranţă ar fi avut şanse să supravieţuiască.
Colţii – în cizmă
Luna trecută, un bărbat din Rucăr care strângea fânul cosit pe Valea Preotului a călcat pe o viperă, iar reptila a reacţionat fulgerător. Norocul omului a fost că era încălţat cu cizme groase şi colţii n-au ajuns la piele. „N-am putut s-o desprind de vârful cizmei până n-am omorât-o. Am tras cât am putut de coadă, am smuls-o în cele din urmă, dar colţii au rămas înfipţi în cizmă. Atât de puternic a muşcat”, spunea rucăreanul. Au fost şi alte situaţii în care turişti atacaţi de viperă au ajuns la Spitalul Judeţean (unul dintre ei, muşcat în timp ce se afla în zona Capra, a ucis reptila şi a venit cu ea într-un tub de plastic) unde li s-a administrat antidot sau au fost redirecţionaţi către clinici din Capitală.
Efectele – întârziate
Am readus în atenţie câteva dintre cazurile înregistrate în Argeş pentru ca turiştii să ştie cât de periculoase pot fi viperele şi că în unele cazuri muşcătura poate fi mortală. Herpetologii, salvamontiştii, jandarmii montani şi ISU atrag atenţia că o persoană robustă muşcată de viperă poate muri în cinci până la şase, maximum opt ore (cum a fost avocatul Theodorescu) dacă nu primeşte medicaţie, deoarece veninul acesteia este o hemotoxină, hemoglobina din sânge formând, împreună cu veninul, un compus stabil, care poate duce la sufocare.
„Totuşi, moartea cauzată de muşcătura unui şarpe veninos survine în cazuri rare, fiindcă mai mult de jumătate dintre muşcăturile de viperă sunt uscate, de avertizare, fără inoculare de venin. Efectele unei asemenea muşcături nu se văd imediat şi variază în funcţie de vârsta, condiţia fizică şi starea de sănătate a victimei”, spun salvatorii. Cel muşcat de viperă poate simţi o durere acută, zona afectată se poate tumefia, iar victima poate deveni semiconştientă, pielea se decolorează ori se colorează în violet sau negru în locul unde a pătruns veninul. Alte simptome generale sunt senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie, transpiraţie excesivă, dureri abdominale, sete, anxietate şi posibila pierdere a conştienţei şi de aceea este recomandabilă prezentarea cât mai urgentă la medic pentru administrarea tratamentului cu ser antiviperin.
Atacă dacă e provocată
Specialiştii îi sfătuiesc pe oamenii care ajung în zone unde este semnalată prezenţa viperelor să fie atenţi pe unde merg, să calce apăsat, pentru că aceste reptile nu aud şi nu văd bine, dar simt vibraţiile şi ştiu când cineva este în apropiere, să aibă un băţ cu care să lovească tufişurile şi să fie încălţaţi cu ghete mai înalte sau cizme. Este total contraindicată ridicarea/mutarea pietrelor mari, pentru că sub ele s-ar putea ascunde şerpi. În munţii din România trăiesc trei specii de vipere foarte veninoase. Prima este vipera cu corn (vipera ammodytes), care cuprinde două subspecii: ammodytes ammodytes şi ammodytes montadoni. A doua e vipera comună (vipera berus), iar cea de a treia este vipera de stepă (vipera ursini) divizată în două subspecii: ursini renardi şi ursini rakosiensis. Considerat timid, acest şarpe evită omul, dar devine extrem de agresiv şi periculos şi atacă dacă este provocat sau surprins, muşcătura reprezentând un mijloc de apărare. Cei mai mulţi oameni sunt muşcaţi de vipere fiindcă din neatenţie au călcat pe ele.
O specie rară
Din studii de specialitate rezultă că vipera de Făgăraş este o specie destul de rară, care a reapărut recent după ce a fost considerată dispărută în acest masiv de prin anii ’70. Problema e că s-au înmulţit îngrijorător de mult şi au început să migreze către alte zone ale judeţului. În zile călduroase ele pot fi întâlnite pe maluri de râuri/pâraie montane sau chiar lacuri unde vin să se adape, iar din iunie până în august sunt extrem de agresive, pentru că se află în perioada de împerechere. În cazul unei muşcături victima trebuie să stea cât mai liniştită, pe cât posibil să nu se mişte, să nu se agite pentru a evita sau întârzia cât mai mult difuzarea veninului în sânge. Veninul trebuie, atât cât e posibil, extras de specialişti (cum a fost cazul lui Andrei Iucinu-Tinu, fiul regretatului ziarist Dumitru Tinu, care, muşcat de o viperă cu corn, paralel cu administrarea serului antiviperin a fost operat la mână, iar plaga a fost lăsată deschisă pentru eliminarea veninului) sau anihilat prin tratament cu ser antiviperin.
Val. NICOLAU
