Pasari
# Pasărea flamingo a dispărut din peisaj
Luni a avut loc în Argeş numărătoarea de iarnă a păsărilor acvatice. În cadrul monitorizării au fost verificate lacurile de acumulare Vâlcele, Budeasa, Bascov, Piteşti şi Goleşti, incluse în aria protejată. La acţiune au participat doi membri ai Societăţii Ornitologice Române, filiala Argeş – Radu Gava şi Adrian Mestecăneanu – precum şi Cătălin Petreanu, un elev din Piteşti pasionat de birdwatching.
În total, la început de an au fost numărate 12.852 de exemplare şi 47 de specii. Deşi a fost o iarnă destul de grea până acum, observatorii au constatat o creştere faţă de anul trecut cu aproximativ 2.000 de exemplare şi opt specii. Cele mai multe păsări – 6.749 – au fost văzute pe Lacul Goleşti, iar cele mai puţine, pe Lacul Bascov – doar 18.
Raţa mare a fost cel mai bine reprezentată (4.367 de exemplare), aceasta fiind urmată de pescăruşul râzător (2.428), raţa cu cap castaniu (1.255) şi lişiţa (1.139). Dintre păsările caracteristice zonelor umede, cel mai puţin numeroase au fost egreta mare, raţa lingurar şi presura de stuf, fiecare cu un singur exemplar observat. Adrian Mestecăneanu ne-a spus că au fost găsite şi păsări rare şi protejate, precum: cormoranul mic (46 exemplare), lebăda de iarnă (98), ferăstraşul mic (două) şi egreta mare (unul).
„Pasărea flamingo, ultima dată observată pe Lacul Piteşti la 6 ianuarie, nu a fost prezentă la recensământul de iarnă al păsărilor acvatice din Argeş. Odată cu îngheţarea apelor, unde îşi caută hrana, oaspetele exotic a fost nevoit, probabil, să se retragă către sud”, i-a… motivat absenţa Adrian Mestecăneanu.
Numărătoarea de iarnă a păsărilor acvatice este coordonată pe plan global de Wetlands International. În ţara noastră, activitatea este dirijată de Societatea Ornitologică Română, în parteneriat cu Grupul Milvus.
„La acţiune poate participa orice persoană, indiferent de pregătirea profesională, cu condiţia să poată identifica corect speciile de păsări acvatice. Scopul evenimentului este de a evalua sincron, în toate ţările participante, efectivele speciilor legate de zonele umede, pentru a stabili tendinţele numerice şi de distribuţie ale acestora, precum şi ameninţările la care sunt supuse şi măsurile de protecţie ce se impun. Sunt vizate, îndeosebi, ariile protejate, acestea fiind vizitate an de an”, a explicat Adrian Mestecăneanu.
