Ponderea argeşenilor din mediul urban care apreciază că au nevoie de cel puţin 2.000 lei net pentru a face faţă cheltuielilor lunare a scăzut gradual de la 67,1% în 2013 la 63,6% în 2015, potrivit unor studii realizate de către Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 29,5% estimează că le sunt suficienţi cel puţin 3.000 lei, faţă de 34,2% în 2013. În mediul rural, majoritatea (în 41,3% dintre gospodării) consideră că pot face faţă cheltuielilor cu sume cuprinse între 1.000 şi 2.000 lei, procentul fiind similar atât conform studiului din 2015, cât şi celui din 2013. De asemenea, de peste 3.000 lei au nevoie 25% din gospodăriile care trăiesc în mediul rural, în tip ce 16,7% au nevoie de sume cuprinse între 500 şi 1.000 lei.
Diferenţe mari
Aprecierea sub aspect bănesc a nevoilor demonstrează clar diferenţele mari între condiţiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidenţă, în special în zona grupelor extreme de venituri considerate necesare. Astfel, dacă în mediul rural puţin peste 20% dintre gospodării se încadrează în primele două intervale de venituri (sume de până la 1.000 lei), în mediul urban aceste grupe sunt considerate corespunzătoare într-un procent de aproape 7% din gospodării. Dintre gospodăriile urbane, aproape 64% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depăşesc 2.000 lei lunar, apreciază specialiştii INS. Cele mai mici necesităţi financiare, de până la 500 lei pe lună, le au cu precădere gospodăriile conduse de femei, cei din grupa de vârstă 16-24 ani, agricultorii, precum şi gospodăriile fără copii dependenţi. Oricum, ponderile acestor tipuri de gospodării se regăsesc în intervalul 4% – 6%.
Facturi achitate greu
Având în vedere că salariul mediu net la nivel naţional este aproximativ 2.000 lei, aproape jumătate din gospodării (46,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii. Dacă luăm în calcul şi persoanele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 85,2% din totalul gospodăriilor. Practic, doar pentru una din şapte gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor.
Fac datorii
Potrivit INS, împrumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de 9% dintre gospodării, iar ele au fost contractate în principal pentru: cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic şi electronic etc (43,6%) şi plata cheltuielilor pentru îmbunătăţirea, repararea, renovarea locuinţei (41,6%). În proporţii mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (4,9%), pentru investiţii (4,2%) şi pentru educaţie şi îngrijirea copiilor (3,4%). Împrumuturile sunt mai des utilizate de către gospodăriile de la oraş (11,9% faţă de 5,4% la ţară) şi de către gospodăriile conduse de bărbaţi (10,4% faţă de 5,8% în cazul gospodăriilor conduse de femei). Cumpărarea în rate a unor bunuri a fost cel mai frecvent scop al împrumuturilor pentru gospodăriile conduse de salariaţi, de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole (inclusiv patroni) şi de pensionari (49,1%, 41,9% şi respectiv 36%).
Claudiu DIŢA
