Unul dintre cei mai importanţi ambasadori ai României este tradiţionalul festival „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş” desfăşurat, de 22 de ani încoace, în miez de vară. Ca un ecou al evenimentului care a avut loc în perioada 12-18 iulie, cei doi organizatori – scriitorul Dumitru M. Ion (preşedinte) şi poeta Carolina Ilica (director artistic) – au fost ieri invitaţi ai emisiunii „Subiect de presă” de la „Antena 1” Piteşti, realizată de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu.
La… alţii, un bun naţional
Dezbaterea televizată a fost zugrăvită în „nopţile albe şi zilele negre ale poeţilor”. Legat de festivalul internaţional organizat de doi oameni inimoşi au fost atinse teme sensibile, precum: (sub)finanţarea proiectului cultural, (ne)implicarea Ministerului Culturii şi (dez)interesul statului faţă de iniţiativa privată. A fost punctat şi sprijinul financiar asigurat de Consiliul Judeţean Argeş, iar la finalul emisiunii a fost ridicată încă o problemă importantă: ce e de făcut pentru a nu pierde acest brand naţional?
„În alte ţări, pentru a face un asemenea eveniment sunt plătiţi zi de zi şi noapte de noapte câte 50 de oameni, plus echipe întregi de profesionişti. Un festival cum este al nostru ar trebui să coste cel puţin zece milioane de euro… Atât au în bugete celelalte ţări… Or, Carolina Ilica şi cu mine îl organizăm cu un buget de 50.000 de euro – este o sumă pentru care alţii nu ridică nici măcar telefonul! Cu aceşti bani facem: traduceri, corespondenţă, expoziţii, excursii, meniuri, taxiuri etc. În alte ţări un asemenea festival este declarat bun naţional. Plăteşte statul…”, a explicat Dumitru M. Ion.
2.000 de participanţi în 22 de ediţii
Centenarul Marii Uniri a fost sursă de inspiraţie pentru regalul poetic care a reunit, vreme de şapte zile şi şase nopţi, iubitori de cultură din 35-40 de ţări. Recitaluri de poezie, expoziţii de artă tradiţională, seri speciale de muzică şi de dansuri, vizite şi excursii – aşa pot fi… traduse „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş”. Prin îndeplinirea unor criterii care ţin de complexitate, profesionalism în organizare şi participare internaţională, festivalul organizat de Dumitru M. Ion şi Carolina Ilica se înscrie printre cele cinci cele mai importante manifestări de gen ale lumii contemporane.
De la prima ediţie până în prezent au onorat festivalul de la Curtea de Argeş peste 2.000 de participanţi de pe meridianele lumii.
Nicolae Breban a dat greutate festivalului
La ediţia din acest an, scriitorul şi academicianul Nicolae Breban, căruia i-a fost atribuit premiul naţional pentru literatură, a făcut cinste festivalului. Şi… viceversa. „Cred că Nicolae Breban este cel mai important prozator român în viaţă. Prin cuvintele pe care le-a spus şi prin comportamentul sobru – are o personalitate accentuată! – a dat greutate festivalului. Faptul că a venit la festival a fost o onoare pentru noi, a fost o onoare şi pentru el. Fiindcă s-a simţit foarte bine şi mi-a făcut propunerea să pregătesc câteva pagini legate de festival, pentru a fi publicate în «Contemporanul». A fost foarte impresionat de numărul mare al poeţilor străini şi de calitatea festivalului. A spus că nu-şi imagina că există un asemenea festival în România, făcut de numai doi oameni. Noi vrem să-l facem cât putem de bine, să fie temeinic, profesionist, să se simtă bine oaspeţii noştri… Ne bucurăm când ei pleacă de aici cu o părere foarte bună despre România. Fiind anul Centenarului, le-am spus câte ceva şi despre istoria ţării noastre”, a povestit Carolina Ilica.
„Limba română ne ţine pe toţi laolaltă!”
La emisiune a fost menţionată (şi) cartea neconvenţională a Carolinei Ilica, o hartă a României Mari „pictată” cu poeme dedicate Centenarului. Prin harta cu poeme am vrut să cinstesc puterea de a-i uni pe români în vremuri mult mai grele decât ale noastre… Intelectualii şi, mai ales, oamenii de artă au depus un efort – uneori supraomenesc – pentru înfăptuirea Marii Uniri. Şi noi, cei de acum, suntem împărţiţi, suntem reci, cumva, faţă de evenimentul petrecut în urmă cu un secol…”, a remarcat poeta Carolina Ilica.
La un moment dat a venit vorba despre „patriotism” şi „naţionalism”. „Noi, ca autori, trebuie să avem grijă să nu pierdem anumite cuvinte, să nu le lăsăm să se devalorizeze. Naţionalismul există în fiecare ţară, e dragostea faţă de naţiunea ta, dar se confundă cu şovinismul. Adică sunt unii care trag în jos acest cuvânt – la fel se întâmplă şi cu patriotismul. Noi trebuie să luptăm ca să nu pierdem cuvintele importante… Cum trebuie să luptăm pentru arhaism, care sună frumos… Cum trebuie să luptăm pentru fiinţa noastră naţională şi limba română… Limba română ne ţine pe toţi laolaltă!”, a rostit poeta. Cu patriotism.
„Vin în sprijinul a ceea ce spunea Carolina Ilica: trebuie să fim drăgăstoşi, buni cu cuvintele limbii române. Şi, dacă ele au intrat în patrimoniul nostru, să ne îngrijim de ele, pentru că ele pot să şi ucidă”, a conchis Dumitru M. Ion, recitând şi două versuri de ale sale: „Abia atunci să pricepi că poezia nu ucide pe nimeni/ Dar cuvintele, da.”
