Argeşul mai are doar Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea drept centru regional pentru Sud Muntenia. În rest, am pierdut cam tot ce se putea în favoarea Ploieştiului, Târgoviştei şi Alexandriei, începând cu Finanţele Publice şi până la Garda Forestieră sau Autoritatea Electorală. Argeşul este cel mai puternic exportator al ţării, după Bucureşti, dar regionala pentru Finanţe este la Ploieşti; Argeşul este cel mai puternic centru de transporturi rutiere din Sud Muntenia, dacă nu din ţară, dar Autoritatea pentru Transport se află în Alexandria; în fine, Argeşul are cele mai multe păduri din regiunea Sud Muntenia, dar sediul regional al Gărzii Forestiere este la Ploieşti!
Cum stăm?
Un raport al Gărzii Forestiere Argeş ne arată negru pe alb că în judeţul nostru sunt 276.840 hectare de păduri. Ceea ce surclasează celelalte două judeţe de care Garda răspunde, respectiv Prahova şi Dâmboviţa. Astfel, în Prahova – unde este sediul regionalei – sunt 146.532 hectare de păduri, în vreme ce în Dâmboviţa sunt 119.167 hectare de terenuri forestiere! De asemenea, în Argeş sunt şi două Parcuri Naţionale – Piatra Craiului şi Făgăraş.
Unde e paza?
Ne mirăm că se taie mult din pădurile Argeşului? Păi uite cum stă treaba, de fapt: dintre cele 276.840 hectare de păduri din Argeş, 113.800 hectare sunt administrate (deci şi păzite) de ocoale silvice de stat; alte 140.265 hectare sunt administrate de ocoale silvice private (ni se spune mereu că aici sunt cele mai multe tăieri ilegale, dar autorităţile închid constant ochii la transporturile de buşteni de pe diverse rute); în fine, 22.775 hectare de teren forestier nu sunt administrate nici de stat, nici de privaţi, deci sunt nepăzite. Şi atunci, cum să nu se fure ca în codru? De ce nu sunt sancţionaţi proprietarii care nu încheie contracte de pază, conform legii? Sau Garda Forestieră este prea comodă să îşi mişte trupele, ca să nu spunem fundul, de la Ploieşti până aici?
Claudiu DIŢA
