Ieri, la emisiunea „Subiect de presă”, difuzată la Antena 1 Piteşti, satul argeşean a fost din nou sub lupă. Realizatorii, Mihai Golescu şi Cristina Munteanu, au invitat în platou un om din administraţie pentru a răspunde problemelor din mediul rural. Nicolae Bâlea, primarul comunei Oarja, a răspuns prezent şi a expus câteva realizări care îi dau încrederea că satul argeşean are viitor.
Înfrăţire în anul Centenarului
Prima menţiune este aceea că, în anul Centenarului Marii Uniri, administraţia comunei Oarja a decis înfrăţirea cu Feştiliţa, o comună din Republica Moldova. Momentul a fost marcat în mod special la Ziua Comunei Oarja, cu o petrecere frumoasă şi cu invitaţi de seamă: antreprenori, reprezentanţi ai mediului politic, oameni din administraţie.
„Identitatea noastră naţională a avut de suferit mult şi încărcătura spirituală pe care o facem venind în ţară este un nou punct de pornire. Vă felicit pentru această realizare!” – a spus Nicolae Tudoreanu, primarul localităţii Feştiliţa.
După cum am aflat din reportajul colegilor de la Antena 1 Piteşti, înfrăţirea a fost posibilă şi datorită implicării unui agent economic privat (Yildiz Entegre) care îşi desfăşoară activitatea la Oarja. Cu această ocazie, a fost lansată şi monografia localităţii – scrisă de George Zarafu.
„S-au îndulcit castraveţii la Oarja? Dar viaţa?”
… A fost întrebarea pusă de directorul ziarului nostru, dl. Mihai Golescu, în contextul desfiinţării combinatului petrochimic din proximitate.
„S-au îndulcit şi castraveţii, s-a îndulcit şi viaţa! Noi suntem pregătiţi pentru investitori, avem deja numeroase firme româneşti şi din străinătate (din Turcia, Coreea, Germania, Italia) care au deschis puncte de lucru la noi. S-ar putea să vină şi o companie din China. Avem avantajul că suntem aproape de Piteşti şi de ieşirea spre Autostrada A1. Din nefericire, nu suntem în zona metropolitană a Piteştiului şi avem ceva probleme cu transportul public. Cred însă că avem un viitor bun, pentru că toţi punem umărul la dezvoltarea comunei. Majoritatea investitorilor consideră că timpul de transport până la Bucureşti (aproximativ o oră) este unul scurt. Cu alte cuvinte, le e la îndemână să facă afaceri de la noi din comună având legătură cu capitala. Dacă se va începe şi drumul expres Piteşti-Craiova, vă daţi seama că prin amplasare suntem o comună cheie, un nod de transport între cele două mari oraşe” – a spus Nicolae Bâlea.
Proiecte importante
„Anul acesta am semnat un acord şi proiectul pentru asfaltarea drumurilor din comună. Avem şi un proiect prin PNDL pentru introducerea apei curente în gospodării. Suntem cu el în faza de licitaţie, sper ca în doi ani comuna Oarja să beneficieze de apă în totalitate. Cu gazele stăm bine, sunt probleme la gospodăriile unde oamenii au refuzat în urmă cu 10 ani să facă o cerere. La fel a fost şi cablul, unii localnici au spus că au antenă şi n-au nevoie de aşa ceva. După vreo doi ani când s-au hotărât i-a costat mai mult. Avem şi o grădiniţă la care am lucrat împreună cu investitorii turci, la anul cred că va fi gata. Sper să ne apucăm şi de o şcoală mai frumoasă. Vreau o comună europeană, ăsta este visul meu! Am fost peste graniţele ţării şi ştiu ce înseamnă” – a continuat edilul de la Oarja.
Oameni conştiincioşi
„La firma turcească lucrează peste 100 de localnici, ei având un total de 600 angajaţi. Planul este să crească forţa de muncă la 1000 angajaţi. Înainte 80% din populaţia comunei lucra la Arpechim şi la Uzină. Acum, dacă sunt 200 persoane la uzină, iar cu Arpechim ştim prea bine ce s-a întâmplat. Cu toate acestea, avem foarte puţini oameni în şomaj. Avem oameni foarte conştiincioşi şi foarte respectabili. Din 104 dosare de asistaţi social cât aveam în 2008, acum mai sunt doar opt sau nouă. Şi-au găsit de muncă şi au renunţat la ajutoare. Mai mult, avem oameni realizaţi peste tot în lume – spre exemplu un tânăr (băiatul fostei primăriţe Teieanu) a ajuns să lucreze la NASA” – a dezvăluit primarul.
Nicolae Bâlea apreciază cu modestie realizările de la Oarja (nota 6, pe o scară de la 1 la 10), însă este convins că în maximum doi ani (timp în care vor începe să vină bani şi de la investitorii privaţi), comuna de lângă Piteşti va fi mult mai dezvoltată ca infrastructură şi economie.
