După mai multe tentative de suicid, acum, când spune că şi-a găsit echilibrul emoţional, adolescenta se… amuză, de parcă ar povesti despre o altă persoană. Spitalul de Pediatrie din Piteşti este, de multe ori, capătul de linie al cazurilor suicidare. Medicii de la compartimentul de primiri-urgenţă au centralizat situaţiile de acest tip, luând ca reper intervalul octombrie 2008 – septembrie 2011. Medicul Viorel Enache ne-a spus că în perioada analizată au fost înregistrate 456 de intoxicaţii voluntare sau involuntare; medicamentele luate în supradoză au fost incriminate în 176 dintre aceste cazuri. Intoxicaţiile au fost provocate şi de alcool etilic, dizolvanţi, detergenţi sau etnobotanice. Pacienţii cu comportament suicidal au avut vârste cuprinse între 10 ani şi 18 ani.
„Copiii şi adolescenţii care au tentative de sinucidere trebuie investigaţi din punct de vedere psihiatric şi psihologic. De regulă, elevii vor să-şi curme zilele din motive nesemnificative. Părinţii trebuie să-şi ia rolul în serios, pentru că o persoană care a încercat o dată să-şi ia viaţa ar putea să mai încerce acest lucru!”, a atras atenţia dr. V. Enache.
Construirea identităţii adolescenţilor se poate face cu confuzie. Trecerea spre viaţa adultă poate fi negociată prin comportamente de fugă. În căutarea limitelor proprii şi a celorlalţi, adolescentul poate împinge lupta cu sine însuşi către un joc subtil cu moartea, angajându-se la comportamente de risc, precum suicidul, toxicomania. Existenţa adolescentului este complicată de lipsa stabilităţii, clarităţii şi a certitudinilor, de avalanşa informaţională, de diminuarea prestigiului familiei şi a cuplului parental, promovarea unui erotism primar agresiv etc.
Mirela NEAGOE