# Şi în această campanie electorală politicienii se întrec în promisiuni, deşi peste criza sanitară se va suprapune, de la anul, şi criza economică
Electoratul este chemat la urne duminică, 6 decembrie, pentru a-i alege pe cei 465 de senatori şi deputaţi. Este puţin probabil ca un singur partid să obţină mai mult de jumătate din voturi, prin urmare, după anunţarea rezultatelor, vor începe negocieri la sânge pentru formarea unei coaliţii de guvernare şi pentru componenţa viitorului guvern, care să treacă România printr-o criză economică cum nu s-a mai văzut. Noul Executiv va avea pe mână bugete cu venituri de peste 300 miliarde lei anual, în următorii patru ani. Toate partidele cu şanse de a intra în Parlament şi-au prezentat planurile de guvernare pentru perioada 2021-2024. Deşi odată cu înrăutăţirea situaţiei medicale creşte incertitudinea privind dezvoltarea economică, politicienii se întrec în a promiter lapte şi miere, anunţând, spre exemplu, sute de kilometri de autostrăzi, reduceri de taxe etc.
Taxe reduse? Cum aşa?
Liberalii promit ferm că taxele nu vor creşte. În acelaşi timp, anunţă creşterea salariului mediu în economie la 1.000 euro net până în 2024 şi cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în cei patru ani de guvernare.
Criza medicală şi criza economică găuresc sacul şi aşa deja peticit al finanţelor statului. Deficitul bugetar este estimat să crească şi în 2021, după ce la finele acestui an va fi de peste 9% din PIB. Doar din deficit se adaugă 100 miliarde lei la datoria publică. În aceste condiţii, finanţele sunt aproape de fundul sacului. Guvernul care vine va trebui să găsească noi surse de venituri şi să strângă cureaua cheltuielilor. Proiectele de digitalizare a statului sunt bune, însă, aşa cum chiar ministrul de finanţe recunoaşte, nu vor avea un impact puternic în colectarea la bugetul de stat în 2021.
Inspecţiile fiscale mai agresive nu vor face diferenţa şi, în aceste condiţii, majorările de taxe sau eliminările de facilităţi fiscale par la îndemână. Cu toate acestea, partidele promit că nu vor creşte taxele în România, ba dimpotrivă. Spre exemplu, USR PLUS vorbeşte despre zero taxe şi impozite pe salariul minim, dar şi pe primii 2.230 lei (echivalentul salariului minim brut pe economie), o măsură care, potrivit iniţiatorilor, ar avea un impact bugetar de 30 miliarde lei, adică aproape 3% din PIB.
PSD vine, de asemenea, cu… reduceri de taxe şi vrea, chipurile, să elimine impozitul pe venit în cazul salariului minim.
Salarii şi pensii mai mari? De unde?
Pe partea de venituri, partidele anunţă creşteri de pensii şi salarii. PNL promite creşterea punctului de pensie cu aproape 45% până în 2024 şi creşterea salariului mediu net cu 50%, până la 1.000 euro (4.800 lei net). PSD promite creşterea salariului până în 2024 la 4.500 lei net lunar, iar salariul minim ar urma să fie majorat cu 57%, adică până la 2.100 lei. USR PLUS nu a dat cifre concrete privind majorări salariale, însă promite combaterea sărăciei şi, practic, creşterea instant a salariilor prin eliminarea taxelor şi impozitelor pentru primii 2.230 lei.
Iar autostrăzi?
În ceea ce priveşte infrastructura de transport, PSD promite că fiecare mare oraş din România va fi la mai puţin de o oră de cea mai apropiată autostradă şi la două ore de un aeroport. PNL promite aproape 1.000 km de autostrăzi şi drumuri expres, iar USR PLUS anunţă o finanţare de peste 18 miliarde euro pentru infrastructura rutieră în cei patru ani de guvernare. România are în acest moment 889 km de autostradă daţi în folosinţă.
Partidele văd în următorii ani un „boom” economic: PNL promite cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, ajungând ca în 2024 să fie de 6%, în vreme ce PSD promite o creştere anuală de 4,4% în medie în următorii patru ani.
