Am avut azi privilegiul de a sta alături de mari oameni ai acestei ţări, academicieni şi profesori, care, la invitaţia Consiliului Judeţean Argeş, au venit la Conacul Goleştilor să ne vorbească despre consecinţele pandemiei asupra societăţii, despre cum va arăta viaţa noastră după această eră Covid. Fiindcă, da, viaţa merge mai departe, chiar dacă „molima” prin care trecem astăzi ne-a demonstrat că suntem foarte vulnerabili, că trăim sub semnul improvizaţiei şi al nesiguranţei.
Esenţe şi aparenţe
Dincolo de scenariile mai mult sau mai puţin fanteziste din care populaţia a fost „alimentată” în ultimele trei luni, există – vă confirmăm – zeci de rapoarte întocmite în această perioadă de Institutele Academiei Române, privind politici de protecţie socială, modele economice şi schiţe strategice aplicabile în astfel de situaţii de criză. Guvernanţii noştri, clasa politică ar trebui să ţină cont de toate aceste „gândiri” şi calcule în noua noastră viaţă…
Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române: „Lumea se schimbă mereu, dar întreb: s-o lăsăm să se schimbe oricum? Nu trebuie schimbată esenţa vieţii. Să învăţăm, deci, cum să preţuim esenţele. Dacă nu facem diferenţa între esenţe şi aparenţe înseamnă că suntem prea tineri. (…) Iar vremea să ne mutăm pe altă planetă ori să devenim roboţi nu pare să fi venit încă”.
„Virusul e parşiv”
Ce se va întâmpla cu sistemul nostru sanitar în viitorul apropiat? „Habar n-am! – a spus sincer prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, manager al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”. Ştiu doar că diferenţa o va face această mască de protecţie în lunile următoare. Virusul e parşiv. Nu avem voie să ne jucăm de-a pandemia! Pandemia nu iartă! Când vei ajunge să te întrebi De ce tocmai eu?, atunci vei vedea că ai nevoie de sistemul sanitar”.
Priorităţi majore
Încotro mergem? Ce trebuie să facem de-aici înainte? „Ar trebui să fim nu numai reactivi, ci şi proactivi – a spus ieri Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române. Să venim cu soluţii! Se regândim o strategie. Coerent, curajos. Să se simtă un salt. Avem câteva priorităţi majore. 1. Trebuie regândit sistemul naţional de Educaţie, în contextul actual; 2. Cercetare, dezvoltare, inovare. Cercetarea în România a fost lăsată undeva la periferie. (…) De la 300.000 de cercetători în 1990, am ajuns la 30.000. Trebuie să lansăm un program special de inovare!; 3. Infrastructura. Suntem, probabil, cea mai săracă ţară din Europa din punct de vedere al infrastructurii; 4. Agricultura. Ne vom confrunta cu lipsa de alimente. Sigur va fi, dacă nu acum, în anii următori! Ţara trebuie să fie pregătită! Prioritate zero: sistem naţional de irigaţii! E nevoie şi de un plan naţional de susţinere a fermierilor. Trebuie pus accent pe automatizare, de la producţie până la desfacere.”
Am depăşit de mult „vârful”
Cum stăm cu Covid-19? „Am depăşit de mult punctul de vârf al îmbolnăvirilor – ne-a declarat ieri academicianul Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii. La 29 aprilie am avut peste 7.000 de bolnavi activi, iar acum avem 4.300. Dacă tendinţa va continua să fie descrescătoare, ne apropiem de un punct terminus”.
Şi-atunci, odată cu relaxarea, va începe… crisparea. De ce? Fiindcă una dintre marile probleme cu care ne vom confrunta va fi cea a locurilor de miuncă, unde, e clar, ne trebuie şi aici o strategie naţională. O auzi cineva?!
„Să nu mai oprim economia”
De ceva timp încoace, lumea vorbeşte foarte mult despre mall-uri; când se redeschid? Dar – a subliniat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, expert OMS şi preşedinte al Societăţii Române de Microbiologie – prea puţini vorbesc despre… când se redeschid şcolile. Or, „în această vară trebuie să ne pregătim să nu mai oprim activitatera economică şi să reluăm activitatea şcolilor” – a adăugat dl. Rafila.
„Răzbunarea geografică”
Azi s-au împlinit 72 de ani de la cea mai puternică zguduire economică a ţării: naţionalizarea tuturor mijloacelor de producţie. Ideea că statul, că muncitorii pot conduce întreprinderile şi arestarea conducerii BNR au dus la un adevărat haos monetar. Pornind de la acele momente, prof. ec. Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naţionale a României, a spus, prin intermediul unei reţele online, că „trebuie să ne gândim la normalizarea lumii, care acum nu mai e deloc normală şi aruncă banii din elicopter”… Dar despre acest lucru şi despre „răzbunarea geografică” – amănunte absolut interesante şi inedite – vom scrie într-o ediţie viitoare.
