Schimb de copii, anual, între Piteşti şi Kragujevac

După Revoluţia din decembrie 1989, porţile ţării s-au deschis larg. Aşa se face că şi Argeşul, ca entitate administrativă, dar şi primăriile din judeţ s-au întrecut în a se înfrăţi cu localităţi şi regiuni de tot felul. Întrebarea este: dincolo de schimburile culturale şi administrative, cu ce ne-am ales? Vom face, în cele ce urmează, o analiză în acest sens.

Consiliul Judeţean

Consiliul Judeţean Argeş este înfrăţit cu trei regiuni: Savoie din Franţa, Jelgava din Letonia şi Criuleni din Republica Moldova. Ultima înfrăţire, cu fraţii de peste Prut, este cea mai recentă. Deocamdată, Consiliul Judeţean a fost cel care a ajutat comunitatea moldoveană prin donaţii de carte şi, după cum a spus vicepreşedintele Ion Mînzînă, nu este exclus ca autorităţile judeţene să aloce fonduri, pe viitor, pentru construcţia de şcoli în raionul înfrăţit. În ceea ce priveşte cooperarea cu letonii, aceasta este mai mult culturală, prin participări reciproce la manifestări folclorice (cum este cazul Festivalului „Carpaţi”). Lucrurile se schimbă însă când vine vorba de cooperarea cu francezii. Astfel, Salvamontul a avut de câştigat (în Savoie se află masivul Mont Blanc), iar acum Argeşul este centru naţional de evaluare şi atestare a echipajelor de salvare din avalanşă cu ajutorul câinilor; de asemenea, judeţul Argeş a primit asistenţă pe linie medicală (la nivelul spitalului Vedea) şi de turism (la strategia de dezvoltare turistică). Autorităţile vor să strângă şi mai mult colaborarea cu francezii, în contextul în care Argeşul este membru al Regiunilor Francofone, iar la Mioveni este prezentă Renault, una dintre cele mai importante companii din domeniul auto din lume.

Piteştiul, campion

Piteştiul este, de departe, campion la capitolul înfrăţiri. Aşadar…

*… Cea mai importantă înfrăţire este cu oraşul sârbesc Kragujevac, care s-a realizat pe 23 octombrie 1971. Înfrăţirea a permis în fiecare an schimburi culturale (expoziţii, ansambluri folclorice), burse pentru studenţi şi elevi, vizite reciproce între cele două municipalităţi. Kragujevac a fost prima capitală a Serbiei moderne, aici fiind proclamată prima constituţie din Balcani (1935). Fondat în anul 1476, oraşul Kragujevac este cunoscut mai ales pentru uzinele sale care produc autovehicule, arme şi muniţii. Tudor Pendiuc, fost primar al Piteştiului, este cetăţean de onoare al oraşului Kragujevac.

* Înfrăţirea municipiului Piteşti cu oraşul american Springfield, statul Ohio, datează din anul 2001. În acelaşi an s-a realizat înfrăţirea trilaterală Kragujevac-Springfield-Piteşti, la 11 iulie 2002 semnându-se memorandumul de cooperare. Cea mai importantă consecinţă a acestei înfrăţiri a fost derularea programului american de ajutorare în Piteşti (USAID).

* În anul 1972 s-a semnat un acord de înfrăţire cu oraşul italian Caserta. Acordul de colaborare al celor două oraşe a fost reconfirmat prin HCL nr. 87/09.04.2002. Caserta este situat la 40 km nord de Napoli, fiind capitala provinciei Caserta din regiunea Campania a Italiei. Acesta este un important centru agricol, comercial şi industrial. În prezent, între Piteşti şi oraşul Caserta există relaţii doar prin intermediul scrisorilor oficiale.

* Apropierea dintre municipiul Piteşti şi oraşul suedez Borlange a debutat la 15 martie 1998 şi s-a oficializat în anul 2001. De înfrăţirea cu acest oraş se leagă derularea în Piteşti a unor programe pe linia de protecţia mediului.

* Colaborarea cu oraşul olandez Tynaarlo a fost iniţiată în 1997 de către Fundaţia Umanitară Stiching Eelde. Pe 19 aprilie 2008, în cadrul celei de a XXXI-a ediţii a Simfoniei Lalelelor, s-a semnat acordul de înfrăţire între Piteşti şi Tynaarlo. În acest oraş se derulează anual o paradă a florilor, iar olandezii asigură an de an asistenţă Primăriei Piteşti pentru „Simfonie”.

* În anul 2006 a fost aprobat Acordul de Cooperare cu provinciile Cabinda şi Zaire din Republica Angola. În prezent, între Piteşti şi cele două provincii există relaţii doar prin intermediul scrisorilor oficiale.

* În anul 2006 s-a semnat acordul de înfrăţire cu oraşul Muntinlupa – Republica Filipine. Acesta este cel mai sudic oraş din regiunea Filipine, capitală naţională. În prezent, relaţiile dintre cele două oraşe se limitează la scrisorile oficiale.

* Înfrăţirea cu oraşul polonez Bydgoszcz s-a realizat în vara anului 2007. Nu s-a mai auzit de atunci nimic pe această linie.

* Pe 24 ianuarie 2011 a fost semnat în cadrul unei şedinţe festive a Consiliului Local portughez Ourem-Fatima Acordul de Cooperare dintre Piteşti şi municipiul Ourem. Astfel s-a convenit ca în condiţii de reciprocitate, să fie iniţiate schimburi de experienţă şi parteneriate în domenii precum: managementul administraţiei publice, servicii sociale, urbanism, învăţământ, tineret, cultură, sport şi turism, dezvoltare durabilă, protecţia mediului şi afaceri. Una dintre ideile lansate la acea vreme a fost ca Piteştiul să contruiască la Fatima o biserică ortodoxă. Iniţiativa nu s-a materializat.

* Piteştiul mai este înfrăţit şi cu oraşele greceşti Nafplio, Epidaurus şi Salamina. În prezent sunt doar schimburi culturale.

* Pe 29 octombrie 2012 s-a semnat la Piteşti Pactul de amiciţie cu oraşul armean Gyumri. Ca urmare, a fost construit aproape de fostul Centru de Calcul un monument armean.

* În data de 11 octombrie 2011, municipiul Piteşti a semnat un protocol de colaborare şi cu municipiul Chişinău din Republica Moldova. SC Apă Canal 2000 SA Piteşti a oferit deja servicii de consultanţă în cadrul colaborării.

* Protocolul de colaborare şi înfrăţire cu municipiul chinez Chongqing a fost semnat în data de 3 iulie 2013. Oraşul are 31 de milioane de locuitori. Mai multe delegaţii de oameni de afaceri chinezi au ajuns în Argeş, dar încă nu s-au materializat contracte. Contactele continuă.

Înfrăţirile continuă

Nu există localitate din Argeş care să nu aibă cel puţin o înfrăţire. Oraşul Mioveni, de exemplu, dar şi Curtea de Argeş au înfrăţiri cu francezii, iar în Mioveni acest lucru s-a materializat prin donaţii de echipamente şi maşini pentru domeniul sanitar. În alte localităţi, în schimb, înfrăţirile au rămas pe hârtie sau au însemnat doar deplasări mai mult sau mai puţin costisitoare peste hotare ale primarilor şi consilierilor locali şi judeţeni. Evident, pe bani publici şi fără rezultate notabile, ci doar în scop personal. Este, desigur, important să avem relaţii cu cât mai multe localităţi din lume, pentru că avem ce învăţa şi putem să atragem investitori aici, la noi. Numai să facem eforturi în acest sens, nu doar să bifăm în agendă că ne-am împrietenit cu X şi Y şi, din când în când, facem vizite reciproce de curtoazie, plăcere şi interes propriu…

Claudiu DIŢA

Distribuie pe Facebook

Claudiu Diţa

See Full Bio