Cum să îl ajut? Mă tot gândesc când îl văd că ne trece pragul, la redacţie, cum să-l sprijin pe acest om în vârstă să rezolve o problemă pe care o are la el la ţară, de opt luni! Aurelian Rotărescu a împlinit 90 de ani, Doamne, şi vine săptămânal la Piteşti să ne spună că, de la 1 decembrie anul trecut, localnicii din Richiţele de Jos (Cocu) au rămas, ca şi cei din satul vecin, Richiţele de Sus, fără mijloc de transport.
Prin urmare, în luna iunie le-am cerut explicaţii celor de la Consiliul Judeţean. Am scris şi în ziar că oamenii din două sate nu mai au un microbuz, un maxi-taxi cu care să se deplaseze din centrul localităţii, de la Monument, până la Piteşti şi înapoi. O cursă costa 5 lei, dar ei ar da acum şi dublu, numai să nu fie nevoiţi să stea la „ia-mă, nene!”, acolo unde tariful e, evident, mai mare.
Oficial, ni s-a răspuns că, pentru traseul Piteşti-Trivale-Richiţele, operatorul Astra Transport SRL a renunţat la licenţă, motivul fiind… „lipsa de călători”. De fapt, rentabilitatea era măsurată în banii care ajungeau la patron, or, dacă ei se „pierdeau” pe undeva pe drum, pe la şoferi, cum să mai ajungă?! Maşinile plecau pline din sate, ne spun localnicii, care au alcătuit deja o listă cu zeci de semnături pentru reintroducerea transportului de călători. Lista se află pe masa unui responsabil de la „Casa Albă”, care i-a spus domnului Rotărescu, faţă în faţă: „Ne auzim la 1 august”…
Nu ştim ce poate însemna asta. Dar, decât nimic, un „ne auzim la 1 august” sună a… de doi bani speranţă, nu? Cu o lună în urmă, Consiliul Judeţean ne spunea, destul de evaziv, că „legislaţia actuală periclitează serios posibilitatea atribuirii programelor judeţene de transport”. Carevasăzică, legea e de vină! Dar legea nu e făcută de oameni? Ba da! Şi-atunci ce păzesc sutele de parlamentari din România? Nu ei sunt plătiţi să facă legi în folosul oamenilor?
Întrebarea e retorică. Evident că pentru asta sunt plătiţi! Dar noi, cel puţin în Argeş, nu l-am auzit pe vreunul dintre senatori ori deputaţi că se interesează de această problemă punctuală: anume că două sate, două comunităţi cu voturi, poftim, dacă aşa le ies lor la socoteală, nu au transport public de călători. Şi că legea are probleme! Deocamdată – pentru că mai e destul până la alegeri – politicienii au alte interese. Pe ei, chipurile, îi frământă problemele la nivel „macro”, gen planul de redresare şi rezilienţă, în timp ce un bătrân de 90 de ani bate drumurile pe la Autogară şi pe la autorităţi să rezolve o problemă socială la Cocu.
Cum să-l mai ajut pe acest om? Mă agăţ, ca şi el, de „ne auzim la 1 august”. Şi apoi din nou voi scrie!