Să vedem, cine e prins cu ocaua mică
În ianuarie, „vedeta” miniexpoziţiei lunare de la Muzeul Judeţean este sfertul de oca (litra) ce echivala, în spaţiul muntean, cu 0,322 litri. Piesa este realizată din alamă, în timpul lui Alexandru Ioan Cuza şi a intrat în patrimoniul instituţiei la 9 aprilie 1969.
Specialiştii Muzeului Judeţean spun cum a ajuns ocaua să fie considerată, pe vremuri, măsură de greutate. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi, apoi, al Ţării Româneşti a fost urmată de o serie de reforme pentru modernizarea Principatelor Române. Una dintre ele a fost obligativitatea utilizării aceloraşi unităţi de măsură în cele două Principate, adoptându-se, astfel, sistemul metric european. Prin Decretul-Lege nr. 1181, din 15 septembrie 1864, Cuza a promulgat Legea privind adoptarea sistemului metric de greutăţi şi măsuri în Principatele Unite Române, ce urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 1866. Ulterior, chiar la acea dată, legea a fost completată cu un Regulament relativ la măsuri şi greutăţi. Legea a introdus ca unităţi de măsură metrul, aria, litrul, sterul şi gramul, şi a definit modul de transformare a vechilor unităţi în cele nou introduse. De asemenea, a stabilit modul de administrare, verificare şi utilizare a etaloanelor, precum şi pedepsele ce urmau a se aplica pentru utilizarea frauduloasă a măsurilor.
Până atunci, fiecare Principat avusese propriile unităţi de măsură şi, chiar dacă denumirile erau identice, nu erau similare şi în privinţa mărimii. Spre exemplu, ocaua din Moldova nu coincidea cu ocaua din Ţara Românească.
Ocaua a fost o unitate de măsură pentru volum, de origine arabă, introdusă pe teritoriul Principatelor prin filieră turcă şi atestată documentar în secolul al XVII-lea. Măsura a fost utilizată, în principal, ca urmare a comerţului dintre Imperiul Otoman şi Principate, pentru măsurarea atât a lichidelor, cât şi a produselor uscate, precum grâu, făină, orez etc. Conform legii prin care era introdus litrul ca nouă unitate de măsură, ocaua pentru lichide din Ţara Românească avea 1,288 litri, în timp ce ocaua din Moldova avea 1,520 litri.
Cei care vor să vadă cum arăta sfertul de oca sunt aşteptaţi să viziteze miniexpoziţia de la muzeu de marţi până duminică, între orele 9-17.
