* Vizitatorii poartă măști de protecție și respectă distanțarea socială
La 2 iunie, s-au împlinit 199 de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu. Deloc întâmplător, la 1 iunie 2020, a fost prima zi în care Muzeul Național „Brătianu” și-a deschis porțile pentru public. În primele zile de la inaugurare, au trecut pragul tânărului muzeu din Ștefănești foarte mulți vizitatori atât din țară, cât și din județul Argeș.
Grupurile de vizitatori sunt organizate din cinci persoane. Echipați cu măști de protecție (și distanțați social), oaspeții pot învăța la Brătieni acasă despre momentele importante ale istoriei României. Revoluția de la 1848, aducerea prințului străin în 1866, marea guvernare liberală din perioada 1876 – 1888, Războiul de Independență din 1877, proclamarea regatului în 1881. Între anii 1876 – 1888, în fruntea guvernului s-a aflat I. C. Brătianu, excepţie făcând intervalul cuprins între 10 aprilie – 8 iunie 1881, când prim-ministru a fost D. Brătianu. Guvernarea liberală acoperă două evenimente deosebit de importante pentru istoria modernă a României: Independenţa de stat şi proclamarea ţării ca regat. În plus, în tot acest răstimp, liberalii au dus o politică de dezvoltare accelerată a ţării, lucru pus în evidenţă atât de cadrul legislativ creat, cât şi de realizările efective în domeniul socio-economic.
În muzeu rulează și filme istorice cu Vila Florica, așa cum era în epocă și cu Ionel Brătianu primindu-i în curte pe reprezentanții Micii Înțelegeri.
Vizitele de grup se fac cu programare telefonică (0737.147.286), de marți până duminică, între orele 11- 14. Până la 14 iunie, accesul în muzeu este gratuit.
Ion C. Brătianu a avut cea mai lungă guvernare din istoria modernă, întreruptă doar în perioada 10 aprilie – 8 iunie 1881, când a predat conducerea Consiliului de miniştri fratelui său, Dimitrie C. Brătianu, pentru a prezida ceremonia de încoronare a lui Carol I (10 mai 1881).
Ion Brătianu a fost, fără îndoială, cel mai important om politic român al veacului al XIX-lea. Reînnoirea sistemului bancar și a sistemului industrial din România i se datorează. Guvernul său a implementat reformele care au schimbat total faţa României: 3.000 km de căi ferate şi şosele, înfiinţarea Băncii Naţionale (1880), răscumpărarea căilor ferate (1880), aderarea la Dubla Alianţă (1883), legea electorală din 1884, reducerea termenului învoielilor agricole la 2 ani şi jumătate, autocefalia Bisericii Ortodoxe Române (1885), legea pentru încurajarea industriei naţionale (1887).
