# Miracolul medicinei de acum 121 de ani – un pacient operat de medicul Nicolae Jugureanu avea 80 de muşcături de urs.
Martore tăcute ale vremurilor de mult apuse, fotografiile de epocă ce fac obiectul unei expoziţii deschise la Muzeul Judeţean dezvăluie tot felul de întâmplări, unele chiar şocante.
Fotografie post-vindecare
Bunăoară, într-o vitrină a aşteptat să ajungă şi în lumina tiparului contemporan o poză realizată de văduva Cecilia Cavalar, acum 121 de ani, în atelierul fotografic din Câmpulung, pe care femeia l-a moştenit de la răposatul ei soţ.
Pe hârtia fotografică ce poartă patina vremii este imprimată imaginea unui muscelean care a scăpat ca prin urechile acului de la moarte, după ce a fost atacat de o ursoaică. El a participat la o şedinţă foto după ce a ieşit vindecat din spital. Doctorul care i-a salvat viaţa a scris pe poza-mărturie, cu peniţa înmuiată în tuş, câteva informaţii preţioase care ne ajută, în anul de graţie 2019, să refacem filmul evenimentului. Pe fotografie, medicul-şef Nicolae Jugureanu a trecut tot ce aveam nevoie să aflăm: numele victimei şi localitatea de provenienţă, ziua şi împrejurarea în care a avut loc atacul, spitalul la care a fost adus, numărul muşcăturilor de ursoaică, numărul cusăturilor, data la care pacientul a ieşit vindecat.
180 de cusături
Aşadar, omul locuia în comuna Stănesci (n.n., Stăneşti) din fostul judeţ Muscel. Îl chema Ilie Pătru Enache. El a fost atacat „de o ursoaică rănită de dl. dr. Calindero” în timpul unei partide de vânătoare de urşi care a avut loc la 12 octombrie 1898. Victima muşcată a ajuns „în cantarea” Spitalului Central din Muscel, „având 80 de răni pe corpul său”. Pacientului „i s-au făcut 180 de cusături şi a ieşit vindecat la 11 noiembrie 1898”. Personajul din poza alb-negru este îmbrăcat în costum popular; poartă o cămaşă albă, simplă, de bumbac şi fără nicio podoabă, pieptar, chimir şi iţari. Pe doctorul care a rănit-o pe ursoaică îl chema, de fapt, Nicolae Kalinderu (nu Calindero, cum scrie pe poză), unul dintre marii savanţi care au revoluţionat medicina românească; era primul internist român ale cărui lucrări au fost cunoscute în străinătate, fiind considerat unul dintre cei mai mari clinicieni internişti şi primul clinician cercetător din ţară.
„Retrospectiva unei lumi apuse”
Expoziţia „Retrospectiva unei lumi apuse” cu fotografii realizate la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea, printre care se numără şi poza musceleanului menţionat, este deschisă în clădirea veche a Muzeului Judeţean (fostul Palat Administrativ).
În vitrine sunt etalate şi alte poze realizate în atelierele foto de epocă din judeţ (Câmpulung, Piteşti, Curtea de Argeş). Totodată sunt prezentate aparate de fotografiat din colecţiile Muzeului Judeţean, cel mai spectaculos exponat fiind un produs marca R. A. Goldmann, realizat la Viena, în 1858. De această interesantă expoziţie s-au ocupat muzeografii Andi Piţigoi, Dragoş Chistol, Alina Oprea şi Valentin Motreanu.
Ştiaţi că…
Iată şi alte informaţii culese de la expoziţie. Prima fotografie din lume a fost realizată în anul 1826 de către inventatorul francez Nicéphore Niépce. Primele şi singurele aparate de fotografiat 100% româneşti au fost lansate de Întreprinderea Optica Română (IOR) în anul 1954. Aparatul s-a numit o perioadă „Optior”, dar în 1965, în urma unui „inspirat rebranding”, a ieşit pe piaţă sub numele de „Orizont Amator”. Acum trăim în perioada selfie-urilor şi a pozelor încărcate pe reţelele de socializare, însă cu toate acestea fotografia a ştiut să îşi păstreze locul în societate. Vorbind despre selfie-uri, ele sunt mult mai vechi decât s-ar crede, primul autoportret datând din 1839…
