# Analiză SWOT pentru Pitești la momentul actual

Municipiul Piteşti deţine un potenţial de dezvoltare insuficient explorat şi valorificat. În acest context, astăzi a avut loc la sediul Filarmonicii Piteşti un nou atelier de lucru privind transformarea municipiului într-un oraş inteligent, eveniment la care a fost prezentată şi o primă analiză privind factorii de risc, ameninţările, punctele forte şi slabe ale oraşului.

Soluţii noi

Primarul Cornel Ionică a spus cu acest prilej că sunt multe dificultăţi de depăşit. „Suntem foarte interesaţi de soluţiile inteligente care să ajute oamenii şi administraţia. Piteştiul are nevoie de soluţii noi. Dar trebuie avut în vedere că suntem printre cele mai aglomerate oraşe din ţară, cu un parc auto propriu de peste 200.000 de maşini. Tot la noi este una dintre cele mai aglomerate intersecţii din ţară, la Podul Viilor, acolo unde se înregistrează un volum de trafic de 34.000 de maşini în 24 de ore. Sunt multe autovehicule care circulă mai mult goale, practic e cam fiecare om cu maşina lui. Or, noi dăm o subvenţie de 23 milioane lei anual pentru Publitrans tocmai pentru ca oamenii să folosească mijloacele de transport în comun. Închiderea traficului rutier pe anumite străzi ar fi o soluţie, dar e nevoie de o analiză atentă. Mai ales că avem un minus de 70.000 de locuri de parcare la nivelul municipiului. Oamenii nu doresc parcări supraterane, au strâns semnături să le respingă. Orice soluţie este binevenită şi ideile privind un oraş inteligent vor trebui să ţină seama de asigurarea fluenţei traficului, de informare şi comunicare”, a spus primarul.

„Să ne axăm pe om”

La rândul său, viceprimarul Sorin Apostoliceanu a spus că „suntem printre primele municipii din ţară care am început un astfel de proiect privind drumul spre un oraş inteligent. Până acum, aproape totul s-a axat pe maşini. De acum înainte trebuie să punem în centrul preocupărilor noastre omul, să asigurăm spaţii verzi, digitalizarea serviciilor publice etc. Avem însă nevoie şi de implicare din partea cetăţenilor”. Iar Marius Bostan, fost ministru al Comunicaţiilor, iniţiator al conceptului de smart-city în România, a precizat că „fără prinicipii, fără valori, fără onoare şi corectitudine nicio tehnologie nu ne va fi cu adevărat de folos”.

Până la soluţii integrate pentru un trafic fluent, pentru parcări inteligente, pentru transport eco şi digitalizarea administraţiei mai este cale lungă de parcurs. Partenerii Primăriei Piteşti care se ocupă de elaborarea strategiei smart-city au făcut şi o analiză SWOT (puncte tari, slabe, oportunităţi şi ameninţări), aşa că este interesant de văzut, pe drumul spre un oraş inteligent, unde se află cu adevărat Piteştiul…

Aşadar, iată cum arată strategia SWOT de la care se pleacă pentru a ajunge apoi la implementarea unor soluţii inteligente:

Puncte tari

– Elemente de unicitate, de diferenţiere sau de atractivitate: poziţie geografică favorabilă la nivel naţional şi regională, municipiul Piteşti fiind un important nod rutier, traversat de autostrada A1 – Coridorul IV ce face legătura între Bucureşti – Sibiu – Arad – Nădlac, cu o proximitate şi accesibilitate excelente raportate la capitala Bucureşti; patrimoniu cultural important, infrastructură culturală urbană şi viaţă culturală activă; un simbol cunoscut şi recunoscut al identităţii oraşului reprezentat de tradiţia în cultivarea lalelelor; patrimoniu natural bine conservat; resurse turistice variate (cultural, de tranzit, de afaceri); existenta centrului de informare şi promovare turistică; centrul naţional al industriei automotive şi prezenţa fabricii Dacia-Renault; existenţa instituţiilor de învăţământ superior (atât de stat, cât şi privat).

Puncte slabe

Punctele slabe sau vulnerabilităţile oraşului şi administraţiei sunt analizate din trei perspective relevante:

Dezavantajele oraşului

– Dezvoltare limitată ca urmare a apropierii de Bucureşti, care absoarbe din forţa de muncă şi din resursele financiare ale oraşului;

– Patrimoniu care necesită modernizări, reabilitări, dotări;

– Patrimoniul natural, cultural şi material insuficient cunoscut şi promovat la nivel local, regional şi naţional;

– Nivelul scăzut al infrastructurii rutiere modernizate, precum şi lipsa actuală a unui sistem de management eficient şi integrat al traficului în municipiu, ce are un impact major în poluarea fonică şi de mediu;

– Lipsa dotărilor cu echipamente şi tehnologii moderne în instituţiile de învăţământ, instituţii medicale;

– Lipsa unui parc industrial cu funcţiuni şi servicii complexe de sprijinire a afacerilor;

– Deficitul de forţă de muncă bine calificată;

– Veniturile scăzute la bugetul local în comparaţie cu nevoile de dezvoltare şi investiţii.

Ce trebuie îmbunătăţit

– Lipsa unei viziuni urbanistice şi peisagistice de ansamblu;

– Gradul redus de colectare, reciclare şi valorificare a diverselor categorii de deşeuri, dar şi a gradului redus de implicare a cetăţenilor în colectarea selectivă a deşeurilor;

– Lipsa sistemelor de monitorizare/ tele-gestiune a reţelelor de utlităţi publice;

– Funcţia turistică a oraşului slab dezvoltată, datorită lipsei unei strategii unitare de promovare şi marketing a potenţialului turistic din municipiul Piteşti, inclusiv lipsa de produse turistice integrate;

– Insuficiente capabilităţi digitale ale personalului din administraţie şi retincenţa în adopţia noilor tehnologii;

– Absenţa unui sistem modern de monitorizare şi evaluare a serviciilor publice;

– Absenţa unui sistem integrat accesibil tuturor instituţiilor locale şi grad limitat de inter-operaţionalizare a soluţiilor software şi a platformelor informatice existente;

– Inexistenţa unui rol de city manager la nivelul Primăriei, care să coordoneze şi implementarea strategiei Smart City.

Implicare, comunicare, colaborare

– Interesul scăzut al populaţiei pentru păstrarea curăţeniei, protecţia mediului şi respectarea normelor aplicabile, coroborat cu insuficienţa politicilor şi măsurilor de informare şi conştientizare a populaţiei;

– Slaba dezvoltare a spiritului asociativ în rândul mediului de afaceri;

– Slaba cooperare între universităţi, institute de cercetare – dezvoltare, actorii din mediul privat şi autorităţi;

– Populaţia asistată social preferă să fie susţinută social în defavoarea implicării active din punct de vedere economic.

Oportunităţi

– Interesul şi disponibilitatea factorilor interesaţi de a colabora pentru accelerarea inovării şi a transformării;

– Menţinerea interesului pentru energia verde şi valorificarea potenţialului de producere a energiei regenerabile;

– Creşterea numărului de iniţiative de tip parteneriat public-privat;

– Îmbunătăţirea cooperării dintre sectorul de cercetare – dezvoltare cu mediul economic prin transfer tehnologic;

– Creşterea atractivităţii mediului de afaceri autohton pentru investitorii străini;

– Crearea de incubatoare de afaceri.

Ce pieţe noi s-ar putea deschide

– Dezvoltarea într-un ritm accelerat a comerţului electronic şi a pieţei e-business;

– Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor prin promovarea unei imagini noi, distincte şi puternice a oraşului;

– Posibilitatea asocierii dintre municipiu şi comunele limitrofe, în vederea realizării unei strategii comune de dezvoltare turistică, sprijinind dezvoltarea agroturismului în jurul municipiului şi valorificând capitalul cultural şi natural al oraşului şi zonei;

–  Colaborarea cu Dacia-Renault pentru valorificarea imaginii – simbol naţional al acesteia prin iniţiative turistice de tip turism industrial, dar şi pentru promovarea tehnologiilor nepoluante (autovehicule electrice);

– Proximitatea faţă de capitală creează oportunitatea dezvoltării unei zone cu potenţial de atractivitate alternativ pentru bucureştenii dornici de identificarea de surse de agrement, mai ales pentru weekend, având în vedere că opţiunile tradiţionale Valea Prahovei, zona Comana – Giurgiu au devenit foarte aglomerate.

Mediul exterior

– Dezvoltarea continuă a tehnologiilor şi disponibilitatea imediată a acestora în piaţă, datorită existenţei unei industrii IT puternice, formate din companii cu experienţă în furnizarea de soluţii complexe, cât şi din start-up-uri care pot fi interesate de colaborare cu administraţia locală;

– Accesul la internet de pe dispozitive mobile este în creştere accentuată, ceea ce poate oferi o oportunitate de creare de la început a serviciilor online cu acces mobil ca specificaţie de bază;

– Existenţa unor modele de bune practici atât la nivel global, cât şi în Europa şi la nivel naţional, care pot fi replicate;

– Existenţa unor platforme de colaborare şi comunităţi smart city la care municipiul poate adera pentru a beneficia de finanţări şi parteneriate cu valoare adăugată pentru dezvoltarea strategiei sale smart city;

– Adoptarea unei noi legislaţii în domeniul parteneriatului public-privat;

– Existenţa a 4 Grupuri de acţiune locală în judeşul Argeş la care Piteştiul ar putea adera;

– Dezvoltarea programelor de înfrăţire cu localităţi din ţară şi/sau străinătate;

– Programele din noul cadru de finanţare 2021 – 2027, care sunt axate pe elevarea atributelor inteligente ale economiei şi societăţii;

– În regiunea Sud – Muntenia, cu excepţia municipiului Bucureşti, în prezent nu există oraşe mai avansate din punct de vedere al transformării către un oraş digital.

Ameninţări

– Migraţia locuitorilor către zonele limitrofe ale oraşului şi către comunele din imediata vecinătate, cu impact major asupra traficului şi asupra veniturilor bugetului local;

– Continuarea fenomenului de migraţie a forţei de muncă bine calificate, inclusiv a personalului medical din sectorul public de sănătate, cu precădere către alte ţări;

– Migrarea turistică către alte regiuni sau ţări;

– Menţinerea în zona de influenţă a Bucureştiului;

– Incapacitatea de formare a unor parteneriate locale puternice şi de promovare;

– Lipsa resurselor financiare locale necesare investiţiilor şi cofinanţării proiectelor;

– Mediu fiscal şi legislativ instabil;

– Dependenţa în mare parte a mişcărilor şi schimbărilor de populaţie de politica de angajare a întreprinderii Dacia;

– Insuficienţa fondurilor alocate pentru instituţiile culturale şi investiţiile în acest domeniu;

– Subfinanţarea sistemului medical şi de educaţie;

– Scăderea calităţii serviciilor medicale, precum şi scăderea gradului de atractivitate a sistemului public de sănătate pentru tinerii medici;

– Lipsa politicilor naţionale consecvente referitoare la turism;

– Lipsa fondurilor proprii pentru dezvoltarea unităţilor turistice private sau modernizarea celor existente;

– Accentuarea schimbărilor climatice şi a efectelor lor, prin riscul producerii de calamităţi naturale (alunecări de teren, inundaţii etc);

– Dezvoltare nearmonioasă a oraşului;

– Creşterea parcului auto şi suprasolicitarea infrastructurii de transport.