La sfârşitul săptămânii trecute, drumurile m-au purtat prin Paris. Cu acest prilej, am putut vedea şi Complexul Sportiv Roland Garros. Un reper al tenisului de câmp de nivel de top mondial.
Forfotă mare pe acolo, peste tot e şantier. Arena unde îşi joacă meciurile fetele, denumită “Suzanne Lenglen”, e în plină renovare. Se refac şi alte terenuri secundare, precum şi clădirile administrative.
Arena rezervată băieţilor – vorba vine arenă, în fapt sunt mai multe terenuri grupate în acelaşi complex – denumită “Philippe Chatrier”, după competiţia din această vară, va fi demolată. Asta pentru a face loc unui complex nou, care urmează a fi finalizat până în 2020.
Şi-acum, fiind făcută introducerea, să prezentăm şi alt aspect, respectiv unul cu privire la forţa de muncă. Surprinzător, cam peste tot se auzea vorbindu-se româneşte.
Dacă, în alte vremuri, se zicea că „ai noştri tineri la Paris învaţă”, acum mai nimerit ar fi să spunem că ai noştri tineri la Paris salahoresc.
În vreme ce la noi, multe din arenele sportive zac în paragină, muncitorii români contribuie la reînnoirea din temelii a Roland Garros-ului. Trist, dar adevărat.
“Negrii” cu sapa, franţujii cu mapa
Argeşeni n-am găsit pe-acolo. Am auzit că sunt şi de la noi din judeţ, dar nu găsisem, în clipa respectivă niciunul la muncă.
Am stat, în schimb, de vorbă cu nea Laurenţiu, din Vaslui. Poza n-a vrut să-i fac. Mi-a spus că “nu vrea reclamă”, aşa că m-am conformat. Nea Laurenţiu era la muncă împreuna cu fratele lui.
Mai erau şi muncitori de prin erau Cluj, Bucuresti, Buzău. Salariile, undeva pe la l.500 de euro lunar. Mizere, din punct de vedere franţuzesc. Bune, din perspectivă românească.
Roland Garros va străluci din nou, graţie (şi) trudei muncitorilor români
Ce să facă bieţii oameni? Şomeri ori angajaţi pe lefuri de nimic acasă, sătui să muncească pe mai nimic în ţară, au plecat în bejenie prin Occident, în căutarea unei vieţi mai bune.
Mi-au spus că, pe măreţul şantier de la Roland Garros, în afară de români, mai lucrează africani din fostele colonii franceze, dar şi portughezi, basarabeni, arabi etc. Doar inginerii şi şefii sunt francezi. Cei cu mapa. Cu sapa sunt ai noştri şi ceilalţi din ţări oropsite.
C-aşa e-n tenis, chiar şi la Roland Garros!
Dan N.
