De ceva timp – şi nu puţin – fiecare început de an este văzut ca un „An al Speranţei”. Numai că speranţele nu prea s-au transformat în certitudini! Haideţi să nu rămânem doar la stadiul de speranţă – chiar dacă, se zice, speranţa moare ultima! – şi cei aleşi a conduce destinele Piteştiului să se angajeze cu responsabilitate să creeze certitudini!
Au atras atenţia „Declaraţia Smart City Piteşti” şi „Comitetul Strategic Smart City Piteşti”, ca premise pentru a face din centrul administrativ judeţean un „oraş inteligent”. Ce este acesta? Să apelăm la definiţia-cadru a U.E.: „oraşe care utilizează soluţii tehnologice pentru a îmbunătăţi administrarea şi eficienţa mediului urban”.
Evident, pentru atingerea obiectivelor „smart”, se are în vedere şi un „City manager”. Când este vorba de proiecte mai mari, de intenţii mai inovative ne cam jucăm cu termenii, plăcându-ne, mai ales, să transformăm limba română în „romgleză”… City Managerul Piteştiului, ca şi al altor localităţi, este primarul. El, ajutat de Consiliul Local, un consilier devotat localităţii, nu al grupurilor de interese, dar şi de arhitectul şef şi de serviciile operative ale primăriei, poate determina, potrivit fişei postului, schimbări structurale ale urbei. Un obiectiv ar strânge toate eforturile ce s-ar face: calitatea vieţii. Un sondaj profesionist ar arăta cât de mulţumiţi sunt piteştenii, acum, de calitatea vieţii lor.
Aş vrea să mă refer, concret, mai puţin la ambiţiosul (şi necesarul) „smart City” şi să rămân în perimetrul doleanţelor imediate ale piteştenilor. Nu sunt semne trainice că se pune capăt dezvoltării arhitectonice haotice a urbei. Sunt colţuri acum care pun la îndoială dacă nu competenţa arhitecţilor/proiectanţilor, atunci seriozitatea profesională, afectată de interese, care, până la urmă, pocesc oraşul.
O acţiune veche – salvarea Parcului Trivale de dezvoltatori urbanistici – tinde să rămână doar un deziderat, de vreme ce politicieni şi instituţii ale statului stau pe nisipurile mişcătoare ale unor interese particulare şi nu pot face paşi hotărâţi în apărarea intereselor comunităţii.
Au rămas doar pe hârtie propuneri serioase. Mă refer aici mai ales la cele formulate de dr. ing. Ilarie Isac cu privire la „Simfonia lalelelor”. S-a renunţat – deplânge specialistul – la Simpozionul Tehnico-Ştiinţific, ţinut în 1978. Se vrea din lalea un brand, dar niciun primar nu s-a angajat la o muncă de perspectivă ce ar face din Piteşti o urbe modernă: o Expoziţie Naţională Horticolă permanentă, o Grădină Botanică.
Extinderea Parcului Lunca Argeşului urmăreşte obiective nesemnificative, deşi aici ar fi locul unor peluze şi grupări de arbori şi arbuşti cu mare valoare decorativă, al unor zone destinate colecţiilor florale: câteva zeci de soiuri de lalele, o colecţie de trandafiri, o colecţie de magnolii.
În Piteşti s-ar putea organiza şi un Târg al Prunului – internaţional – după modelul „Interpomme”, de la Bolzano-Italia. Toate aceste propuneri sunt, de multă vreme, pe masa autorităţilor municipale şi judeţene, dar acestea nu le consideră un abandon al mediocrităţii, al spiritului de provincie prăfuită… Rezultatul? O tăcere… asurzitoare. Iată de ce nu-mi place să aud din nou „Un an al Speranţei”!
2020 este an electoral. Aşteptăm, iarăşi, promisiuni deşarte şi nu angajări în serviciul real al comunităţii!!!
5 Comentarii
Stratfor
Nu exista nicio speranta sau mai bine spus nici nu va exista vreodata vreuna in primul rand pentru ca pitestenii nu au o inclinatie spre filozofia unui oras civilizat, cu atat mai putin vreo urma de viziune legata de conceptul ,,smart city”. Majoritatea decidentilor indiferent de culoarea politica sau interese personale, habar nu au despre asa ceva iar sustinerea unui astfel de demers tine de o profunda intelegere a civilizatiei pe care din pacate locuitorii acestui oras nu o pricep. Este evident ca dupa ’90 Pitestiul a fost hacuit, maltratat, batjocorit si scos din zona oraselor civilizate de catre pitesteni care au votat sistematic niste handicapati din punct de vedere administrativ. Stimate domn vreau sa acceptati ideea conform careia PITESTENILOR CHIAR LE PLACE ! halul in care arata orasul lor. Fie ca vorbim de Pendiuc, Ionica sau ciracii care au acceptat si si-au pus semnatura pe aceasta batjocura numita cu mult optimism ,,oras”, oamenii care le-a oferit mendatul au un adevarat orgasm intelectual vazand kitsch-ul ordinar care ii reprezinta. Pentru intelegerea acestui aspect este suficient sa vedeti viziunea smart city a primarului actual facand o vizita in orgia numita ,,oraselul copiilor” iar daca tot ati amintit de dorinta de a face din Simfonia lalelor un brand, aflati ca acesta a intrat in posesia primariei printr-un furt. Mai interesati-va si dvs. ca nu este greu.
In privinta conceptului de ,,smart city” hai sa acceptam ideea ca pitestenii trebuie intai sa descopere sapunul, manierele civilizate, cultura, spiritul civic si nu in ultimul rand puterea exemplului. Abia apoi, adica peste vreo doua-trei decenii de emancipare citadina acest concept generos poate fi abordat intai cu multa discretie si piosenie pentru a nu-l admistra vreun idiot. Ar prinde bine cititorilor dvs. sa caute pe internet cateva referinte legate de cel mai smart oras al lumii: Singapore. Odata ce vor avea o minima documentare isi vor da seama ca un ,,smart city” reprezinta ceva intangibil pentru Pitesti. Nu va mai jucati cu vorbele. Este o utopie sa vorbim despre ceva ce pentru Pitesti ar reprezenta a doua venire a lui Hristos pe pamant. Putina decenta fata de cuvintele mari adecvate oamenilor si nu vitelor.
Anonim
Întâi piteștenii să descopere săpunul? Bă, nene, ești sănătos la cap? Dacă ai tu…îți dăm noi restul (frânghia).
Elena
Da ba nene. Intradevar…pitesteanul este spalat dar pe creier. Au scaune moi, minti moi, reactii moi dar sunt sforari. Neam de targoveti de vite
Anonim
Sunteți de-ai lu’ Gărăgău, de la gară?
Cocosel de la Bradu
Nea Traiane eu ma uitai. Fiu al dreacu dupa ce am dat singapore Smart City aparu una care zice bine ma. Auzi bre Traiane, sa mor io ca mie placu rau la ochi ce vazui acolo si acu pe bune ca nu seamana cu ce san-tampla pe aici prin satili noastre. Sa moara fameleia mea ca acu priceputeanu cum fu treaba pan la urma. Nea traiane, mergi bre si trage storu ca te trezisi cand iti muri cocosul cu ciocu ntre scanduri. Sa te tina pensia si sa fi sanatos pana ce vei vedea matale ca pitesteanu nu scuipa guma si apoi o aduna de pe jos sa o mestece si nepotu.