Se bea mult în ţărişoara noastră, mai ales în mediul rural, unde ţuica şi vinul „căpşunică” le colorează cât de cât viaţa în roz unor oameni care n-au dus-o niciodată bine. Dar în privinţa asta, românii sunt mici copii pe lângă ruşi, probabil campioni europeni la consumul de alcool pe cap de locuitor.
Pe la jumătatea anilor ’80, am fost de câteva ori ca turist în URSS, într-o vreme când Mihail Gorbaciov decretase prohibiţia alcoolului pentru un popor ce ar fi preferat să vină peste el ciuma, decât privarea de vodcă. Pe marele aeroport moscovit Şeremetievo, unde am aterizat de fiecare dată, solidari cu clasa muncitoare, vameşii te lăsau să treci cu câteva sticle de coniac românesc pe care vânzându-le primeai destule ruble.
S-a întâmplat însă exact pe dos faţă de ce a dorit acest politician providenţial pentru soarta Europei, după ce el şi bătrânul Bush s-au întâlnit în vara lui ’89 în apele teritoriale malteze, unde după Yalta s-a consumat episodul Malta. Ruşii au băut în continuare pe rupte, precum pe vremuri americanii când s-a prohibit whiskey-ul, dar nu alcool cât de cât garantat de cineva, ci grosolan falsificat.
Sunt date despre care nu se vorbeşte, dar cu siguranţă a crescut exponenţial numărul ciroticilor, al orbilor şi al morţilor. Am citit recent că anul trecut au murit 15.000 de ruşi după ce au băut alcool cu metanol, într-o vreme când prohibiţia este pentru marele popor doar o amintire tristă.
Tot în acei ani au fost şi în România oameni care au orbit, iar alţii au decedat iluzionându-se că beau ţuică din prune, când de fapt era din „mitilic” (alcool metilic).
Petrochimia piteşteană furniza materia primă, furată în pungi de polietilenă şi vândută unor întreprinzători care pentru bani nu avea nici mamă, nici tată. Organele ştiau şi de furtul otrăvii şi cine erau cei care se îmbogăţeau după ce o vindeau ca „ţuică garantată”. Ei şi?
În acea vreme profesam de două ori pe săptămână ca dermatolog în policlinica din Combinatul Petrochimic. Pacienţii îţi mai aduceau câte un pet în care pretindeau că este ţuică nefalsificată. Nici nu o gustam, nici nu o făceam cadou altora, ci o aruncam.
Viorel PĂTRAŞCU