Au căzut fulgii de nea peste cripta lui pecetluită în ziua cenușie de 5 martie. Și petalele pomilor infloriți se vor așeza pe lespedea rece, peste o vreme. Au trecut 16 zile. Și vor trece altele. Și anii se vor scurge dar pentru părinții, sora și iubita lui Sorin Pătrașcu, durerea va fi aceeași. Și dorul nu se va topi. Poate doar izvorul lacrimilor să sece de-atâta plâns. Doar 27 de ani s-a bucurat băiatul de viață. O parte în satul natal din comuna Lunca Corbului. Cealaltă parte la studii și pregătire intensă pentru a deveni om între oameni. Și a devenit. Erou. Căzut la datorie pentru salvarea unei vieți. A camaradului său care se afla în seara de 2 martie la bordul unui avion MIG 21 LanceR, pe raza județului Constanța. Argeșeanul nostru, pilot cu 500 de ore de zbor a făcut parte din echipajul elicopterului plecat în căutarea avionului. Dar acesta se făcuse praf. Și aparatul de zbor în care se afla Sorin Pătrașcu alături de alți 7 colegi, a avut aceeași soartă. Praf…pulbere…fum…
Le-a luat sufletele
Nenorocirea s-a abătut asupra familiei, ca toate nenorocirile, pe neașteptate. Bieții părinți zdrobiți de vestea cumplită au fost chemați la Constanța să recunoscă trupul. Sau…ce mai rămăsese din el pentru că au fost sfârtecate corpurile membrilor echipajului din elicopter în urma impactului cu solul. Între ei, Sorin Pătrașcu era mezin. Cel mai mic. Cel mai dornic de viață, cel mai visător. După Paști urma să se căsătorească. Încrezător în el și în forțele lui, avea viitorul în față. Și câte planuri nu își făurise! Nu bănuia că în fatidica seară de 2 martie necruțătoarea moarte a urcat și ea în elicopter. Și le-a luat sufletele.
Și totuși…de ce?
O coroană de flori din partea președintelui României era adusă la Lunca Corbului în ziua înmormântării. Și decorații. Și ordin de înaintare în grad, post-mortem. Onoruri militare, focuri, salve, elicoptere care au survolat deasupra cimitirului. Așa cum se cuvenea unui erou pe care și primarul l-a declarat Cetățean de Onoare al localității. Sute de oameni au adus un ultim omagiu. Îndoliata familie, iubita tânărului, care între timp în semn de prețuire și dragoste i-a preluat numele, rudele, prietenii, cu toții se întrebau retoric „de ce?” Ce se petrecuse acolo? Cum a fost posibil ca în aceeași seară să se prăbușească un avion și un elicopter? Coincidența era prea mare, accidente aviatice învăluite din prima clipă în mister.
Antiaeriana apare în poveste!
Nu la mare distanță de granița de Est a României începuse războiul dintre Rusia și Ucraina. Televiziunile de pe mapamond vuiau. Iar în contextul fierberii din preajma țării noastre și a evenimentelor, știrea prăbușirii celor doua aparate de zbor nu departe de granița noastră, a făcut înconjurul lumii. La nivelul percepției oamenilor de rând, corelația dintre cele doua catastrofe aviatice și războiul tocmai declanșat este lesne de făcut. Ideea că atât avionul MIG cât și elicopterul IAR 330 PUMA au fost doborâte cu rachete lansate de la sol s-a propagat repede. Cum nu tot omul este expert militar sau are măcar ceva cunoștințe în domeniu, în opinia publică de la noi a prins tot mai mult contur această variantă. Prin urmare, și elicopterul în care se afla Sorin Pătrașcu s-ar fi prăbușit din cauza unui proiectil…
Varianta rusească
Totuși de unde a pornit acestă informație care a prins atât de repede? Avea să se descopere în urmă cu câteva zile și totul a ieșit la lumină. În presa din Rusia a apărut informația referitoare la cele doua aparate de zbor făcute una cu pământul. Se indica exact și cauza: au fost doborâte de antiaeriana ucraineană care a utilizat rachete sol-aer S-300! Surpriza pentru români dar mai ales pentru familiile îndoliate ale piloților era totală!
Reacția fermă a ministerului!
Îndată după cele două tragedii, ministrul Apărării Naționale a dispus anchetele de rigoare. A fost numită o comisie și acum, după 16 zile de la producerea accidentelor suntem în măsură să vă informăm, citând din sursa oficială, că doar condițiile meteo nefavorabile sunt luate în calcul drept unul dintre factorii favorizanți ai producerii regretatului eveniment. Este exclusă total varianta vehiculată în presa din Rusia și nu are nicio legătură cu faptele reale. Într-un comunicat, ministerul de resort precizează: „Nu există niciun indiciu…nu au fost constate elemente care să indice un posibil impact al avionului sau al elicopterului, cu un proiectil sau rachetă.”
Frunzele, lacrimile…
Paradoxal însă, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri, oamenii obișnuiți, aflați și sub influența unor televiziuni care au tendința de a alarma și inflama opinia publică, cred mai mult în zvonistică decât în explicațiile oficiale, pertinente, documentate ale specialiștilor. De altfel, comunicatul oficial al Ministeului Apărării a fost mai puțin mediatizat astfel că teoria conform căreia în seara de 2 martie, avionul MIG și elicopterul PUMA au fost doborâte fie de antiaeriana ucraineană dintr-o eroare, fie de ruși, continuă să circule. Și în ceea ce îl privește pe bravul nostru argeșean, întrebarea persistă la colț de stradă, în piețe, la răspântia ulițelor din Lunca Corbului: o rachetă i-a adus sfârșitul? Lui și camarazilor săi? Experții spun răspicat: nu. Tot „nu” spune și ministrul Apărării Naționale. Unii cred. Alții continuă să bănuiască ascunderea adevărului. Dincolo de toate teoriile vehiculate, un singur lucru e cert. Pentru Sorin Pătrașcu, aripile s-au frânt. Zborul s-a încheiat. Iar părinților neconsolați nu le va mai aduce nimeni înapoi ce au pierdut. Copilul pe care l-a înghițit pământul. Și pe lespedea rece a criptei se vor tot așterne fulgii de zăpadă și petalele pomilor înfloriți și frunzele veștede ale toamnelor. Și lacrimi. Multe lacrimi…
