Accident
Nu trece săptămâna fără să se producă în Argeş cel puţin un accident rutier grav soldat cu morţi sau cu răniţi. Mai multe drumuri din judeţ, cum ar fi DN Piteşti-Râmnicu Vâlcea, figurează în topul naţional al accidentelor. De vină nu sunt însă numai şoferii…
Oricine poate fi victimă!
Numai zilele trecute moartea şi-a luat tributul de trei ori în Argeş în urma unor accidente rutiere, printre victime numărându-se şi un tânăr politician, Liviu Păunoiu. La doar 31 de ani, acesta s-a stins după ce un alt şofer a zburat spre maşina lui cu 140 km la oră pe un drum naţional. Un alt accident mortal a fost pe vechiul drum Curtea de Argeş – Râmnicu Vâlcea, soldat cu doi morţi. Din ce cauze se produc astfel de evenimente tragice? În primul rând, infrastructura rutieră de doi bani. Circulăm pe aceleaşi drumuri ca acum 30 de ani, dar numărul maşinilor este mult mai mare. În al doilea rând, drumurile sunt prost întreţinute: lipsesc marcajele, sunt alunecări de teren şi gropi care au afectat carosabilul şi reparaţiile se lasă aşteptate, primarii nu asigură pe timpul nopţii iluminatul public necesar şi corespunzător (pe alocuri, deloc, pentru a face economii). În astfel de condiţii, oricine este o posibilă victimă, mai ales dacă adăugăm şi factori precum viteza, consumul de alcool, neatenţia (unii sunt ocupaţi să transmită live pe Facebook în timp ce conduc!), permise luate pe şpagă, fără cunoştinţe temeinice, traversarea aiurea a străzilor şi oboseala pe care mulţi o ignoră. Plus, desigur, condiţiile meteo la care puţini şoferi se adaptează aşa cum trebuie.
„Lideri” în Europa
Statisticile oficiale la nivel comunitar privind siguranţa rutieră sunt îngrijorătoare pentru România care, în 2017, a fost liderul Uniunii Europene la mortalitatea din accidente rutiere. Astfel, potrivit Consiliului European pentru Siguranţa Transportului, România a înregistrat o rată de 99 de morţi la un milion de locuitori – dublă comparativ cu media europeană, care a fost de 50 de decese la un milion de locuitori. 2017 a fost al treilea an consecutiv care a adus o creştere a numărului deceselor cauzate de accidentele rutiere. 22 dintre ţările europene au reuşit să reducă numărul victimelor, dar în România situaţia este inversă. Cu numai 750 de kilometri de autostrăzi şi cu o reţea naţională formată în proporţie de 90% din drumuri cu o singură bandă în fiecare direcţie, efectele negative asupra siguranţei rutiere sunt uşor de observat.
Infrastructură pe hârtie
Banca Mondială arată că în 2016 România a adoptat o Strategie Naţională de Siguranţă Rutieră care prevedea, până în 2030, investiţii de 27 miliarde euro în infrastructura rutieră. În afară de bani aruncaţi pe studii de fezabilitate mereu refăcute şi pe petice de autostrăzi inaugurate ca mari reuşite, unde sunt marile proiecte? Unde este autostrada Piteşti-Sibiu? Unde este drumul expres Piteşti-Craiova? Unde sunt reabilitările promise în Argeş pe drumuri precum Piteşti-Slatina, Curtea de Argeş – Râmnicu Vâlcea sau Curtea de Argeş – Câmpulung Muscel? Autorităţile asistă impasibile la acest veritabil măcel de pe drumurile naţionale. Nici nu e de mirare: au antemergător când se deplasează sau uneori recurg direct la elicoptere pentru a ajunge unde doresc.
