Este uimitor să constaţi că, la aproape trei decenii de la Revoluţie, în Piteştiul anului 2017 mai există străzi cu denumiri primite în perioada comunistă. Un exemplu grăitor se găseşte pe o mică arteră legată de strada Mărăşeşti din cartierul cu acelaşi nume, unde tronează numele unui personaj literar intrat de multă vreme într-o binemeritată uitare. Mitrea Cocor a fost eroul romanului realist-socialist cu acelaşi nume, scris de Mihail Sadoveanu şi publicat în 1949. În cartea care prezintă lupta de clasă de pe o poziţie radicală şi a cărei acţiune are loc în anii celui de-al doilea război mondial, fostul argat boieresc Mitrea Cocor se reîntoarce acasă la sfârşitul conflagraţiei, după ce fusese luat prizonier în Uniunea Sovietică. Personajul lui Sadoveanu va conduce în satul natal reforma agrară din 1945, în timp ce Armata Roşie „eliberatoare” avansează în ţară. Ca şi alte scrieri din acea epocă ale autorului, şi această subproducţie literară face parte din seria lucrărilor dedicate apropierii de marea putere de la răsărit, şi în care face apologia vieţii de zi cu zi din ţara vecină şi „prietenă”. Această carte din opera postbelică, despre care unii au afirmat că nici măcar n-ar fi fost scrisă de autorul „Baltagului” mai stârneşte astăzi atenţia doar istoricilor literari sau celor care vor să demaşte concesiile artistice făcute de Sadoveanu proletcultismului. Ca atare, şi păstrarea numelui personajului în continuare pe firmamentul acestei artere este demult desuetă. Chiar dacă nu a fost schimbat de aici din raţiuni birocratice, Mitrea Cocor poate ceda oricând locul altor eroi cu o reputaţie mai bună din literatura română. Dar ceea ce se poate vedea pe plăcuţa din cartierul Mărăşeşti face parte dintr-un neajuns mai profund care caracterizează onomastica străzilor din Piteşti. În timp ce alte oraşe de provincie şi-au adaptat denumirile străzilor la realităţi dintre cele mai diverse, la noi se menţin în continuare aceleaşi titulaturi banale, în care predomină nume de plante, de calităţi morale sau de conducători arhicunoscuţi, întâlnite în orice mare aşezare din România, chiar dacă, de pildă, sunt atâţia scriitori şi artişti contemporani locali de mare valoare, cu ale căror efigii ar putea fi „reîntinerite” multe dintre inscripţiile drumurilor din oraş!
Florin CHIVOCI
