Medic fiind, ştiu foarte bine că românii au mari probleme de sănătate: cu inima şi cu ficatul, cu diabetul zaharat şi cancere de tot soiul, cu TBC-ul, uitarea şi năuceala cronică, durerea din oase, obezitatea şi, din zi în zi, mai evident cu sticleţii din cap.
Ţara asta, după ce că nu are nici cap, nici coadă, şi totul este un talmeş-balmeş, de trei decenii n-a avut parte măcar de alt fel de politicieni: mai puţin guralivi, mai înţelepţi şi mai puţin preocupaţi doar de interesele personale, de gaşcă şi de partid.
Iar când de-a lungul a şase cincinale în capitalismul de cumetrie ne-am luptat cu nişte amărâţi de câini maidanezi, n-am construit o infrastructură rutieră temeinică, am umplut ţara de biserici, dar în privinţa cardului de sănătate am dat cu oiştea în gard, ne-am urât şi ne-am certat veşnic între noi, te poţi aştepta la o schimbare radicală a situaţiei? Că nu vom fi mereu amăgiţi şi minţiţi, că nu se va mai fura la greu de parcă temându-se de Apocalipsă, începând cu politicienii şi terminând cu ultimii pălmaşi, fiecare vrea să apuce şi el ceva?
Iar o recentă iniţiativă legislativă le întrece pe toate. Stai şi te întrebi: domn’e, suntem nebuni? Chiar n-ar mai fi nimic de rezolvat în ţara lui Vlad Ţepeş, Bulă şi FLlorin Salam decât să propui o asemenea aberaţie? Li s-a dat drumul din penitenciare multor interlopi, proxeneţi şi delincvenţi recidivişti.
Sigur că nu-i poţi ţine închişi pe viaţă. Sigur că este bine să apară un registru naţional cu privire la persoanele ce au comis infracţiuni sexuale. Dar să le ceri din şase în şase luni profesorilor, cadrelor medicale şi persoanelor care prin natura meseriei lucrează cu femei şi copii o adeverinţă de „NON violator” este chiar ceva de mintea lui Bulă.
