# Iar guguştiucii de pe Strada Mare sunt fericiţi…
Ministerul Transporturilor va primi anul acesta 11,66 miliarde lei, cu aproape 55% mai mult decât a cheltuit în anul anterior, conform proiectului bugetului de stat pe 2019. Dar se va trece oare de la faza schiţelor pe care guvernanţii ni le flutură tot timpul?
De la Ceauşescu încoace…
Vă amintim că în anul 1967, pe 4 februarie, a început construcţia primei autostrăzi din România (Bucureşti – Piteşti). Aceasta a fost dată în folosinţă în anul 1973, cu noi segmente adăugate în 2007, 2010 şi 2011. La 52 de ani de când a început această construcţie, batem încă pasul pe loc. În Argeş s-au mai adăugat vreo 20 km de drum în regim de autostradă (centura Piteştiului) şi a apărut un pasaj subteran la Bascov. În rest, tot vorbim despre autostrada Piteşti-Sibiu, despre drumul rapid spre Craiova, despre a doua centură ocolitoare a municipiului reşedinţă de jude… România ar fi trebuit să aibă circa 3.200 de kilometri de autostradă, în loc de numai 314 kilometri, dacă ar fi aplicat fie şi numai proiectele elaborate înainte de 1989…
Aceleaşi promisiuni
În acest an, conform proiectului de buget, statul alocă fonduri mari pentru drumul expres Piteşti-Craiova: 151 milioane lei (lucrările ar trebui să înceapă deja); autostrada Piteşti-Sibiu, e prevăzută cu 100 milioane lei pentru secţiunile 1 şi 5. În proiect sunt prinşi şi 6,2 milioane lei pentru modernizarea Transfăgărăşanului. Doar covor asfaltic, fără copertine, deocamdată, deşi oamenii de afaceri cer de mult timp acest lucru (copertinele ţin zăpada la distanţă de drum). În fine, 50 milioane lei sunt alocaţi pentru… eterna modernizare a drumului naţional Piteşti – Câmpulung Muscel – Braşov.
Aşteptări
Autorităţile din Piteşti au promise mai multe investiţii finanţate de la centru. Este vorba despre construcţia unei săli polivalente, a unui pasaj rutier aerian pe ruta Târgul din Vale – Craiovei, dar şi a şase săli de sport. Aceste investiţii vor fi „vizibile” de abia după ce vor fi finalizate bugetele ministerelor. Dacă vor fi. Cât despre Consiliul Judeţean, acesta aşteaptă demararea proiectului naţional „Schi în Carpaţi” care promite 100 km de pârtii de schi în masivul Făgăraş. Dacă nu face statul ceva, atunci rămânem cu… fantoma de la Moliviş!
Poveste cu… apă
Pe de altă parte, pentru amenajarea râului Argeş pentru navigaţie studiul de fundamentare este finalizat şi se află în procedura de transparenţă decizională pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Prin amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, municipiul Bucureşti se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană care va permite legătura directă a Bucureştiului cu alte capitale, accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin – Main – Dunăre accesul la reţeaua europeană de căi navigabile. Lucrările pentru amenajarea râului Argeş au fost începute în septembrie 1986. Dar fără finanţare acestea au fost oprite în luna ianuarie 1990.
