# Aproximativ 7,4 milioane de pacienți suferă de această afecțiune. Peste 20% dintre ei nu se tratează!
# În Argeș, 1 din 3 pacienți suferă de afecțiuni cardio-vasculare.
Deși în 2016 față de 2001 populația a scăzut cu circa 12%, numărul total de decese prin boli cardiovasculare în România a scăzut cu doar 7% (10% la barbati si 4% la femei) conform datelor Institutului Național de Statistică a Populației. Principala cauză a mortalității cardiovasculare continuă să fie, atât în România cât și în Europa, hipertensiunea arterială.
Numărul de decese prin complicațiile hipertensiunii arteriale a crescut cu 71% în ultimii 15 ani (2016 față de 2001). Circa 7,4 milioane de pacienți, adică 45% din românii peste 50 de ani, suferă de această afecțiune dar peste 20% dintre cei afectați nu știu acest lucru și, în consecință, nu se tratează.
Astfel, Societatea Română de Cardiologie a marcat Ziua Mondială de Luptă împotriva Hipertensiunii Arteriale cu o acțiune al cărei mesaj este:
Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #Pentrucăașaspuneu!
Alături de Societatea Română de Hipertensiune, Societatea Națională de Medicina Familiei, reprezentanți ai pacienților și autorități din sistemul de sănătate românesc au dezbătut subiecte precum: impactul actual al hipertensiunii în România, urgența adoptării unor politici publice naționale și importanța informării pentru cel mai simplu și eficient gest de prevenție – măsurarea tensiunii arteriale.
”Speranța de viață redusă din țara noastră, cu aproximativ 6 ani sub media Uniunii Europene, se corelează cu un PIB redus alocat sănătății. În condițiile unui control sub optim, de numai 33%, al valorilor tensionale și cum numai 37% dintre pacienții hipertensivi au valorile LDL-colesterol controlate, sunt necesare politici de sănătate mai eficiente pentru managementul pacientului și programe consolidate de informare a populației,” spune Profesor Dr. Dragoș Vinereanu, Președinte al Societății Române de Cardiologie.
”O scădere chiar ușoară a valorilor tensionale prin tratament corect și stil de viață adecvat poate scădea cu 7% riscul de a muri prin infarct și cu 10% pe cel de a muri prin accident vascular cerebral,” a adăugat acesta.
”Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România, fiind responsabile de aproximativ 58% din totalul deceselor. Numai hipertensiunea arterială a generat în anul 2017 circa 30.000 de decese. O bună parte din decesele prin boli cardiovasculare ar putea fi evitate, sau amânate prin răspunsul prompt al sistemului de sănătate și prin politici de sănătate publică ce vizează orientarea către un stil de viață sănătos. Obiectivele de dezvoltare durabilă din Agenda 2030 prevăd, intre altele, reducerea cu o treime a mortalității premature prin boli cardiovasculare și aceasta trebuie să fie și ținta României, ” a semnalat Conferențiar Dr. Florentina Furtunescu, Institutul Național de Sănătate Publică.
”Lupta împotriva hipertensiunii este un efort concertat atât la nivelul sistemului de sănătate cât și la nivel civic și social. Este oportună astfel crearea unui program național de screening pentru hipertensiune arterială și a factorilor de risc ai bolii cardiovasculare, un modul de educație multiinstituțională pentru un stil de viață sănătos (prin medici, școală, comunitate), precum și reglementări legale pentru limitarea conținutului de sodiu și glucide în produsele alimentare industriale,” a subliniat Profesor Dr. Doina Dimulescu, Președinte al Societății Române de Hipertensiune. ”Dialogul și pregătirea pacientului este esențială pentru înțelegerea riscurilor bolii hipertensive, pentru diagnosticare precoce și beneficiile tratamentului,” adaugă Profesor Dr. Doina Dimulescu, Președinte al Societății Române de Hipertensiune.
„Abordarea sistematică, integrată, a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare, programele susținute de depistare a pacienților cu hipertensiune arterială, monitorizarea atentă și, nu în ultimul rând, măsuri serioase pentru creșterea aderenței la tratament vor permite salvarea de vieți și evitarea multor dizabilități grave”, spune Dr. Rodica Tănăsescu, Vicepreședinte al Societății Române de Medicina Familiei.
