Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului și senator PNL de Argeș, susține că România traversează o perioadă dificilă, în care nu mai este loc pentru jocuri de imagine, ci pentru decizii ferme și asumate.
Potrivit acestuia, țara „plătește la propriu” pentru ani întregi de decizii populiste, reforme amânate și probleme ignorate până în punctul în care nu mai pot fi evitate. El atrage atenția asupra dezechilibrelor economice actuale, subliniind că România se confruntă cu deficite mari, riscă să piardă fonduri europene și resimte deja presiunea asupra economiei.
În același timp, contextul extern agravează situația. Scumpirile la energie și combustibili au efecte directe în lanț, mai ales într-o economie în care transportul rutier joacă un rol esențial. Creșterea prețului motorinei se reflectă rapid în costurile din agricultură, transport și, implicit, în prețurile finale suportate de populație.
„Aceasta este realitatea”, transmite Coteț, insistând că, în aceste condiții, România are nevoie de stabilitate, decizii clare și asumare politică, nu de conflicte artificiale.
Referindu-se la relația dintre instituțiile statului, senatorul afirmă că interviul acordat de premierul Ilie Bolojan a clarificat faptul că nu există tensiuni între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni. În opinia sa, relația este una „corectă și funcțională”.
Totodată, acesta susține că Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu recurg la „teatru politic” pentru a demonstra colaborarea, lucru care, spune el, ar putea deranja anumite tabere.
Criticile sale se îndreaptă în mod direct către Partidul Social Democrat (PSD), despre care afirmă că adoptă o poziție contradictorie: deși face parte din coaliția de guvernare, comunică public ca și cum ar fi în opoziție.
„Participă la decizie, dar se delimitează de efecte. Votează măsuri, apoi le contestă”, arată senatorul, calificând această atitudine drept o evitare a responsabilității, nu o strategie politică.
În final, Mihai Coteț subliniază că astfel de abordări pot avea efect electoral, însă nu ajută la guvernarea eficientă a țării. Într-un context economic dificil, în care facturile cresc, termenele limită se apropie, iar economia reacționează rapid, România are nevoie de soluții concrete, nu de dispute politice.
„România este într-o fază în care trebuie să rezolve lucruri, nu să joace roluri”, conchide acesta, sugerând că diferențele dintre cei care guvernează și cei care evită responsabilitatea devin din ce în ce mai vizibile.
