Vicepreședintele Senatului și senatorul PNL de Argeș, Mihai Coteț, susține că dezbaterea actuală de pe scena politică nu vizează doar numirea unui premier, ci direcția în care se îndreaptă România.
Potrivit acestuia, o eventuală schimbare a lui Ilie Bolojan din funcție, în contextul în care acesta ar iniția reforme, ar transmite un semnal clar că în România nu sunt tolerate schimbările care deranjează sistemul. În schimb, menținerea sa ar indica existența unei voințe reale pentru reformă, chiar dacă aceasta implică decizii dificile.
Senatorul liberal consideră că decizia nu este una strict politică, ci una care ține de direcția țării. El subliniază că la Palatul Cotroceni se validează mai mult decât un nume, iar Nicușor Dan ar avea rolul de a decide ce model de stat va fi susținut: unul orientat spre reforme sau unul care revine la echilibrele vechi.
În opinia sa, acesta reprezintă un test nu de putere, ci de caracter. Deși recunoaște existența unor costuri politice, Coteț afirmă că există și riscuri mai mari, avertizând că, deși partidele pot pierde alegeri făcând ceea ce este corect, pot pierde mult mai mult dacă evită reformele.
Referindu-se la poziția partidelor, acesta a amintit că PNL și USR au transmis că nu pot rămâne într-o formulă guvernamentală în care premierul este schimbat forțat, subliniind că nu este vorba despre orgolii, ci despre credibilitate. Încrederea, spune el, se construiește în timp și poate fi pierdută rapid.
Mihai Coteț a atras atenția și asupra efectelor pe care conflictele politice le pot avea în societate, arătând că atunci când partidele aflate la guvernare se concentrează pe jocuri de putere, beneficiarii pot fi alte formațiuni politice, precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care profită de lipsa de direcție.
În final, acesta a subliniat că există și o alternativă, aceea ca discuțiile să se concentreze pe măsuri concrete și reforme, iar Ilie Bolojan să continue proiectele începute și să coaguleze sprijin în jurul acestora.
Concluzia senatorului este că România se află în fața unei alegeri clare: continuarea reformelor sau revenirea la un sistem care tinde să se conserve, urmând ca decizia finală să fie judecată de cetățeni.
