Micile afaceri din Piteşti. „Stupina” urbană din pădurea academicianului centenar.

Crezul lui Lucian Colac, apicultor de meserie, este că albina îţi schimbă viaţa. Indiferent de problemele care s-au ivit pe parcursul celor 22 de ani de lucru cu harnicele insecte, micul fermier afirmă că, dacă eşti organizat şi consecvent, depăşeşti toate momentele dificile care se ivesc în acest domeniu.

De aproximativ zece ani, Lucian Colac deține un mic magazin în buricul Piteştiului, pe Strada Mare. La început, a făcut comerţ în Piaţa Primăriei, iar apoi și-a mutat „stupina” comercială pe domeniul privat ce ţine de Hotelul Muntenia.

Magazinul cu produse apicole 100% naturale se găsește în Piaţa Muntenia. Recunosc, l-am… detectat cu „antenele”, primind un pont de la colegii care i-au testat deliciile dulci și aromate, devenind clienți fideli: „În chioșcul din parcarea de la Muntenia se vinde cea mai bună miere!”.

Lucian Colac le oferă clienţilor o varietate de produse calitative de top. În chioșcul lui am găsit ordonate pe rafturi zeci de recipente frumos etichetate, mai mari sau mai mici – toate pline cu miere, polen și propolis. Produse naturale şi cu beneficii pentru organism.

În această săptămână, Lucian Colac a schimbat straiele de negustor cu echipamentul de prisăcar. Aflat în „producţie”, la stupii săi din localitatea Stolnici, apicultorul ne-a răspuns la câteva întrebări.

* De unde v-a venit ideea să începeţi o afacere cu produse apicole?

** Am pornit de la patru stupi, acum 22 de ani, iar acum am 185 de familii de albine. Am văzut că albina îţi schimbă viaţa, efectiv. Ai foarte multe de învăţat de la micuța insectă. Lângă albină mi-am modificat percepţia faţă de tot. Este o afacere bună, dar trebuie să fii pasionat, să o faci cu mare drag. Altfel nu se poate! Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le ştii atunci când te apuci să creşti familii de albine. Necunoscutele m-au făcut să avansez din bine în mai bine. E o provocare. Organizarea abinelor îţi dă imboldul de a fi şi tu la fel ca ele, în viaţa de zi cu zi. Înveţi foarte multe lucruri de la harnicele albine. Sunt caracteristici pe care le poţi descoperi cu un înalt spirit de observaţie. Albinele îţi transmit când şi unde să intervii. Prin zumzetul lor te ghidează, îţi dai seama ce trebuie să faci. Sunt multe semnale pe care ți le dau, dar vei descoperi asta în timp.

* Ce tip de produse comercializaţi?

** Avem toate produsele stupului: miere, polen, propolis. Cu toate trebuie să fim în parametri. Spre exemplu, polenul se strânge numai când e surplus în natură. Eu îl colectez când este în abundenţă, niciodată nu fac să sufere familiile de albine. Se recoltează cu nişte dispozitive care se amplasează în faţa stupului. Albina trece prin nişte gratii şi lasă polenul de pe picioruşe. Polenul este extraordinar de bun pentru organismul omului. Propolisul, iarăşi, se strânge foarte minuţios. Produsul este un complex de vitamine. (N.R.: Cuvântul propolis vine din limba greacă și înseamnă „partea dinaintea cetății”. Învățații greci l-au denumit așa observând cum își construiesc albinele stupul și ajungând la concluzia că această substanță joacă rolul de pavăză împotriva agresorilor externi, propolisul făcând din stup o adevărată cetate).

* Care sunt beneficiile consumului se miere?

** Mierea de rapiţă este bună în bolile renale, în răceli, în osteoporoză; este ca un şerbet. Este primul sortiment de miere care se extrage. Mierea de salcâm este cea mai căutată. Este mierea-cristal premiată pe la toate târgurile. Şi mierea de mană este extraordinară. Este foarte rară, fiind recoltată de pe frunzele copacilor care secretă zaharuri pe timp de secetă. Albinele transformă aceste substanţe în miere. Mierea de floarea–soarelui conţine lecitină şi este foarte bună. Mierea, în general, este bună contra răcelilor. Are foarte multe enzime benefice organismului. În plus, nu îşi pierde valabilitatea. S-a demonstrat că nu îşi pierde din calităţi, în timp.

* Unde ţineţi stupii cu cele 185 de familii de albine?

* La Stolnici, în pădurea de stejari care i-a aparţinut vestitului academician Constantin Bălăceanu-Stolnici (n.n. omul de știință va împlini, în vară, o sută de ani). Dar albina nu are graniţe; adună şi din împrejurimi.

* Câtă muncă stă în spatele unui fagure de miere?

** Una este să produci mierea și alta este să o vinzi. Magazinul din Pitești îl mențin cu mari sacrificii. Nu-mi permit să deschid și alte puncte de vânzare, fiind multă muncă la mijloc. Trebuie minuţios umblat la fiecare familie de albine în parte. Mai ai şi probleme cu vecinii; unii pot fi alergici, alţii se sperie etc. Există tot felul de riscuri. Nu există apicultor care să se împace cu vecinii, tocmai de aceea eu stau la marginea satului. Albina înţeapă, vaca împunge, capra miroase urât, câinele latră… Ar trebui să le lăsăm, nu?! Sunt, într-adevăr, o serie de inconveniente. În plus, cu albinele nu e pricopseală. Plătim o chirie… Veniturile sunt cât să ne acoperim cheltuielile, nu să ne îmbogăţim! În paralel, cresc şi 120 de capre. În ceea ce privește câștigul, am zis că dacă nu vine dintr-un loc, vine din celălalt. Cât privește magazinul, când a trebuit să plec din Piaţa Primăriei, noroc că am avut roţi și l-am putut muta mai ușor. Am găsit înţelegere la domnul Ivănescu care avea Hotelul Muntenia. Am vorbit cu doamna administrator Berechet şi am ajuns aici (n.n., în Piața Muntenia) cu o chirie ceva mai mare.

Pasiunea ne ţine să facem ceea ce facem… Nu ne îmbogăţim, dar trăim, ţinem copiii la şcoală. Câştigul nu e foarte mare. Eu am stupina autorizată bio. Dacă pun o frunză verde pe etichetă, am certificat şi adaug 5 lei la preţ, cum ar fi normal la mierea mea, nimeni nu mai cumpără. Lumea, în ziua de azi, nu mai caută produsul natural. Caută să cumpere ieftin. Oamenii sunt săraci. Puţini sunt cei care îşi permit să cumpere un produs de calitate şi apreciază. Norocul nostru este că ne-am păstrat verticalitatea…