Vestit sculptor în lemn, Ion Rodoș este unul dintre cei mai reprezentativi creatori populari ai județului Argeș. Încă din copilărie a deprins tainele meșteșugului fără de moarte de la bunicul său și de la părinți. La rându-i, i-a învățat arta cioplitului pe copiii săi. Iar din dorința desăvârșirii unei tradiții seculare, spectaculoase, a deschis ateliere de creație pentru fiii satului din Nucșoara. Unii și-au însușit măiestria, iar alții au rămas măcar cu amintirea unei îndeletniciri mai puțin accesibile oricărui muritor.

Sorin Mazilescu – conf. univ. dr. la Universitatea din Pitești și cercetător în folclor – a trimis, ieri, Ministerului Culturii documentele aferente dosarului astfel încât la viitoarea sesiune de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu, creatorul popular Ion Rodoș să se numere printre laureați.

Țăranul imperial al lemnului 

Sorin Mazilescu a conturat portretul artistic al meșterului popular din Nucșoara, cu speranţa căIon Rodoș se va număra printre cei care vor primi titlul de Tezaur Uman Viu, „ca recunoaştere a talentului şi consecvenţei cu care a dus mai departe această tradiţie a sculpturii în lemn pentru întreaga cultură tradiţională românească”. Recomandarea a fost semnată și de prof. univ. dr. Ilie Moise, cercetător științific I la Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu.

<<Meșterul Rodoș a dus faima acestei arte și peste granițele țării, fiind un mesager al nestematelor cu care ne identificăm, în mai multe țări ale globului, în Belgia, Austria, Anglia, Olanda, Republica Moldova. Cei care l-au admirat și apreciat și-au făcut o imagine exactă asupra unui popor al cărui specific național ne așază printre națiunile cele mai favorizate. Ne-a adus numeroase trofee, premii și diplome de excelență obținute pe merit la confruntări naționale, expoziții, târguri, dar mai presus de ele a dovedit o metodă inedită de lucru, o inegalabilă dragoste pentru meșteșug, pentru materialul pe care-l modela. Tuturor celor cu care a fost în contact le-a oferit ceva din măiestria sa. Suflet bun, modest cât cuprinde, cumpătat și mărinimos, Ion Rodoș i-a uimit pe toți semenii cu calitățile sale de adevărat om, care, prin tot ce a întreprins, a lăsat și lasă o urmă după el. 

A învățat să cânte la fluier, dar mai mult și mai mult s-a aplecat spre arta populară tradițională ale cărei taine și le-a însușit în totalitate. Sculptor în lemn cum nu s-a mai văzut, el a dat viață și strălucire unei game diverse de obiecte coborâte din cea mai vibrantă poveste a satului românesc: icoane de vatră, pristolnice, tipare de caș, furci de tors, bâte, linguri și blidare, mobilier și elemente de ancadrament – toate migălos cioplite cu decoruri filigranate, doar de el știute. Piesele din lemn, lucrate și mângâiate de mâinile lui Ion Rodoș, vibrează spiritualitate pozitivă, noblețe, candoare, înțelepciune, într-o relație aproape palpabilă cu privitorul. Ai sentimentul că l-ai căutat dintotdeauna pe acest artist, încât ești tentat să rostești „ecce homo!” când îi cunoști creația și îl întâlnești îmbrăcat în costumul lui de țăran imperial, coborât parcă din vechile picturi bisericești.

Ion Rodoș – artistul armoniei, țăranul imperial al lemnului, academicianul artelor tradiționale și mesagerul sufletului autentic românesc peste hotarele românești – este omul care ne-a dăruit, în fiecare clipă, energia și harul moștenit, făcându-ne părtași la taina creației sale>>, l-au caracterizat așa de frumos pe meșterul popular Sorin Mazilescu și Ilie Moise.

Dosarul se evaluează până în luna august, urmând ca răspunsul să îl primească în septembrie.

Minuni cu dalta și ciocanul

Ion Rodoș face minuni cu dalta și ciocanul. Sculptează lemnul cu dibăcie și măiestrie, iar creațiile sale au fost admirate chiar și la Parlamentul European. Când a poposit la Bruxelles, a străbătut semeț străzile capitalei Europei, într-un port popular  vechi de aproape 100 de ani, iar la expoziția menită să promoveze cultura, tradițiile și potențialul turistric al Argeșului, meșterul a adus „Cocoșul de munte de Nucșoara”, creația lui și mândria comunei sale. 

Ion Rodoş a realizat, în 2013, cea mai lungă lingură de lemn din lume (18 metri), cu care a intrat în Cartea Recordurilor. Operă de artă, ornată cu motive populare tradiţionale este expusă la Cula Racoviţa din Mioveni, pe un postament din beton. Cea mai recentă și măreață realizare a meşterului popular este ieşită din comun: timp de un an şi jumătate a sculptat scene din războaiele daco-romane pe şapte linguri din lemn de mari dimensiuni.

Anul trecut, la finalul verii, Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul Ministerului Culturii l-a declarat pe argeșeanul Petre Măsală, vătaful de căluș din Stolnici, Tezaur Uman Viu. Artizanul, promotorul și coordonatorul acestui proces a fost tot cercetătorul Sorin Mazilescu. 

Distribuie pe Facebook